România ar putea profita dacă se specializează în această ramură a turismului medical, deși concurenţa din Ungaria este foarte mare
Turismul medical este unul dintre domeniile care se dezvoltă foarte rapid la nivel internaţional, iar pentru ca acest segment să funcţioneze şi în România, ţara noastră trebuie să se specializeze. Sectorul balnear reprezintă o nişă destul de atrăgătoare pentru străini, iar în România există numeroase staţiuni balneare care pot fi exploatate, însă trebuie luată în calcul şi concurenţa mare din Ungaria, acestea sunt concluziile la care au ajuns specialiştii din acest domeniu, la Forumul Internaţional de Sănătate, la sesiunea dedicată turismului medical.
„România trebuie să aibă o singură specializare, în care să exceleze. Aşa se întâmplă şi în alte state, unde industria este mult mai dezvoltată“, spunea un invitat la eveniment. Aproximativ 80% din totalul turiştilor care vin să se trateze în România vin pentru staţiunile balneare, pentru tratamente de întreţinere şi antiîmbătrânire. „Pe acest segment se pune accent. Acest sector poate aduce câştiguri rapide“, a declarat Emilian Imbri, consilier turism din cadrul Ministerului Dezvoltării Regionale şi Turismului din România. Printre staţiunile balneare care atrag turişti străini se numără Băile Felix, Tuşnad, Sovata, Techirghiol, Mangalia. „Acolo sunt deja turişti străini. De asemenea, se realizează investiţii importante la Băile Herculane“, a mai declarat Emilian Imbri.
Acesta a dat exemplul staţiunii Băile Felix, care atrage destul de mulţi turişti străini, chiar şi din Kuweit. „În perioada următoare va veni în România o delegaţie din Kuweit, care să discute cu autorităţile de la noi înfiinţarea unei linii directe de transport aerian pentru turişti, între această ţară şi Oradea“, a continuat Emilian Imbri. În ţările dezvoltate, turismul medical contribuie cu trei – patru procente la Produsul Intern Brut.
„Noi suntem la început. Sperăm ca turismul medical să aibă măcar o contribuţie mică la turismul românesc, în general, iar în câţiva ani să aducă 1-2% la PIB“, a spus reprezentantul Ministerului Turismului.
Însă, potrivit lui, există mari probleme, cum ar fi cele lingvistice. „Trebuie să se întocmească acte în limba celui care vine să se trateze în România, trebuie să fie cineva care să discute cu turistul“, a explicat Emilian Imbri.
La acelaşi eveniment, Rodica Pancea, secretar general al Organizaţiei Patronale a Turismului Balnear din România, a explicat că, anual, în staţiunile balneare merg 600.000 – 700.000 de turişti, dintre care 7-10% sunt străini. „Vin turişti şi din Germania, Israel, Belgia, însă în aceste staţiuni majoritatea persoanelor, 60-80%, vin prin programele Caselor de Pensii şi de Sănătate“, a continuat ea.
Costurile mici din România atrag turiştii străini
Alexandru Pătruţi, preşedintele Agenţiei Naţionale pentru Resurse Minerale din România, a explicat că, în România, resursele minerale sunt exploatate într-un procent mai mic de 1%, deşi avem multe rezerve.
Răzvan Andrei Nacea, reprezentant al Asociaţiei Naţionale a Agenţiilor de Turism din România (ANAT), a afirmat că în România vin turişti străini şi că acest sector se dezvoltă. „Turism medical există şi în ţara noastră. Sunt însă anumite lucruri pe care trebuie să le punem la punct pentru ca turiştii aceştia să se întoarcă în România“, a spus el, explicând că, dacă aceste persoane nu sunt mulţumite, nu se mai întorc şi ne fac şi reclamă negativă.
Potrivit lui Răzvan Andrei Nacea, motivele pentru care străinii vin în România sunt reprezentate de costurile mai mici, de timpul mai redus de aşteptare, de accesibilitatea călătoriilor internaţionale şi de îmbunătăţirea standardelor medicale. „De exemplu, o operaţie de rinoplastie costă în România 1.000 de euro, în timp ce în Italia ajunge la 4.000 de euro“, a afirmat el.
În India, turismul medical ajunge la două miliarde de dolari
Pentru a arăta cât de important este turismul medical, reprezentantul ANAT a explicat că în India această piaţă ajunge la două miliarde de dolari anual, iar în Cipru sunt mai mulţi pacienţi străini decât locali. „În România, rata de creştere anuală este de 30%, piaţa ajungând la 250 de milioane de dolari şi s-ar putea dubla până în 2014, ajungând la jumătate de miliard de turişti, dacă ne păstrăm costurile mici“, a continuat Răzvan Andrei Nacea.
De asemenea, Emilian Imbri a mai explicat că intrarea în vigoare, din octombrie 2013, a Directivei europene privind drepturile pacienţilor la asistenţă transfrontalieră ar putea face ca România să piardă şi românii care practică turismul medical, dacă nu se dezvoltă acest segment. „Dacă se face ceva în acest segment, câştigăm şi turişti români, care nu vor pleca să se trateze în alte ţări, şi turişti străini“, a spus reprezentantul Ministerului Turismului, adăugând că în ţara noastră există şi medici, şi infrastructură care să ofere servicii la nivel european.
Zece localităţi au primit statutul de staţiune balneară
Guvernul României a aprobat hotărârea privind acordarea statutului de staţiune balneară şi balneoclimatică pentru unele localităţi şi areale care dispun de factori naturali de cură, potrivit unui comunicat de presă al Ministerului Sănătăţii. Actul normativ urmăreşte completarea reglementărilor existente în domeniul asistenţei medicale balneare şi de recuperare, reprezentată de totalitatea serviciilor medicale asigurate în staţiunile balneare, climatice sau balneoclimatice, prin utilizarea factorilor naturali terapeutici şi/sau factori fizici produşi artificial, precum şi prin dietă, medicaţie, psihoterapie şi educaţie pentru sănătate. Propunerile şi hotărârile consiliilor locale, precum şi referatele întocmite de către Institutul Naţional de Recuperare, Medicină Fizică şi Balneoclimatologie Bucureşti arată că sunt îndeplinite condiţiile necesare acordării statutului de staţiune balneoclimatică sau balneară pentru următoarele localităţi şi areale: Băile Olăneşti, Covasna, Băile Felix, Sovata, Techirghiol, Amara, Băile Herculane, Băile Govora, Călimăneşti-Căciulata şi Ocna Sibiului.
Românii pleacă acum în alte ţări şi pentru intervenţii cu grad redus de complexitate
Horia Pleş, preşedinte al Asociaţiei Serviciilor Private de Ambulanţă din România, a afirmat că, deşi în urmă cu câţiva ani plecau românii să se trateze în alte ţări din cauză că la noi nu se făceau, de exemplu, anumite operaţii, acum pleacă şi pentru intervenţii cu grad redus de complexitate. „Motivele pentru care pleacă sunt reprezentate de insuficienta susţinere financiară din partea statului, politicile de sănătate fluctuante, de mediatizarea excesivă a cazurilor de malpraxis şi din cauza personalului medico-sanitar“, a explicat acesta.
• Andreea Stoica,
Curierul Național
