Preţurile alimentelor în pieţele doljene au rămas nemodificate. Deşi unii spun că deprecierea leului, creşterea costului la gaz şi seceta de peste vară vor determina scumpirea produselor, reprezentanţii Federaţiei Sindicale din Industria Alimentară cred că puţini producători ar apela la acest lucru acum, când puterea de cumpărare scade.
În magazinele şi pe lângă mesele din pieţele craiovene e linişte. Nici preţurile n-au crescut, dar nici prea mulţi cumpărători n-au apărut. „Ce să le mai scumpim? Nu vedeţi că şi-aşa nu vine nimeni să le ia? Le mănâncă turcu’ dacă mai punem la preţ!“, spune Gigel Ionescu, un comerciant din Piaţa Centrală. Pe masa din faţa sa stau aranjate, estetic, exponatele rotunjoare, unele galbene, altele portocalii sau verzi. Portocalele sunt la trei lei, lămâile – la cinci, strugurii – la 10 sau 12 lei, după soi, merele – la doi lei. Doar ele sunt româneşti, în rest, marfa este de import. La celelalte mese, preţuri asemănătoare: gutuile costă 4,5 lei, dar se găsesc şi cu 5,5 lei, mere sunt şi cu 1,5, şi cu trei lei. La începutul acestei săptămâni, preşedintele Federaţiei Sindicale din Industria Alimentară (FSIA), Dragoş Frumosu, declara că preţurile la alimente vor creşte măcar după o lună de depreciere continuă a leului. Scumpirile la alimente se vor produce nu doar pe fondul creşterii preţului la gaze – anunţa acesta -, dar şi din cauza secetei din vara lui 2008. „Gazele se scumpesc, dar salariile oamenilor nu se măresc. Noi n-am crescut nici un preţ. Portocalele erau trei lei la sărbători, trei lei sunt şi-acum, bananele au fost cinci lei, cinci lei au rămas. Da’ vânzare tot nu e. Sunt supermarketurile care ne iau faţa. Noi suntem aici de azi pe mâine. Stai 12 ore în picioare, fără cărţi de muncă, fără nimic. Vor să muncim degeaba. Să mai vină în control şi în Piaţa Mare, să stea de dimineaţa şi să plece seara“, a spus o femeie, în timp ce îşi aranja marfa. „La cinci milioane pe lună, cât să mai şi cumperi?…“
Cumpărături după buget
În hala centrală, cu uşile deschise la perete, comercianţii îşi aşteaptă muşteriii. Care vin rar şi cumpără puţin. Pe mesele reci sunt aşezate una peste alta, cu preţurile colorate înfipte în ele, bucăţile de carne rozalie sau roşie. În lăzile frigorifice stă carnea tocată sau cotletele de porc. De pe tăvile imense, îţi fac cu ochiul pulpe întregi de oaie, însă nimeni nu se atinge de ele deocamdată. „Se cere viţel în perioada asta“, spune cineva. Pulpa de viţel e 19 lei, carnea – din acelaşi animal – e 16 lei şi 12,5, dacă are şi os. Carnea de oaie se vinde cu 12 lei, iar ceafa, ca şi cotletul de porc cu os – 18 lei.
„Nu e vânzare deloc“, spune o domnişoară cu şorţ roşu de dincolo de lada frigorifică. „Noi avem marfă de achiziţie. Numai carne românească. Fiindcă de import, la cât a crescut euro!….“ Un „cetăţean oarecare“ face haz de necaz de puterea de cumpărare a multora dintre craioveni: „Ei, ce? Trebuie musai să mâncăm numai carne? Ies urzicile acum. Nu merge să găteşti urzici cu carne! Mâncăm şi noi după buget!“ Priveşte serios la pulpa de oaie, întinsă sfidător în tava de pe masă şi adaugă: „Şi dacă nu mai avem bani, împrumutăm. Aş mânca şi eu bucata aia de carne la grătar! Cu un păhărel de vin… De ce să mănânce numai Solomon?“, adaugă râzând. Altă tejghea, alte preţuri, alţi comercianţi. Carne porc lucru -15,5 lei, pulpă viţel fără os – 18 lei, produse aduse din Tufeni, Băileşti, Scorniceşti. „Carnea e românească. Eu nu-mi permit să iau trei tone de carne odată, ca la supermarket, cumpăr 300 de kile, maximum, să fie proaspătă permanent. Ăia le iau, le schimbă eticheta, ştiu ei ce fac“, spune un comerciant. „Ei, e scumpă! Unii ar spune că e mare preţul şi dacă ar fi marfa aproape gratis! Ştiţi ce? Uitaţi aici osu’ de vită cu cinci lei. Nea Costică sărăntocu’ îl ia şi aşa şi face ciorbă din el, dacă n-are altă soluţie“.
Majorare artificială
„Sunt puţini producători care ar apela la creşterea preţurilor, deoarece în această perioadă puterea de cumpărare scade, iar aceştia pot ajunge la faliment dacă majorează costurile acum. De aceea, vor încerca să reziste până la pragul zero de profit“, preciza, într-una din zilele acestea, Dragoş Frumosu. Comercianţii declară că produsele şi-au păstrat preţurile de dinainte de sărbătorile de iarnă, ba, pe alocuri, acestea au mai şi scăzut cu câţiva bănuţi. „E prea devreme să estimăm acest lucru acum. Însă, cel puţin la produsele agricole, o majorare nu este justificată. Să luăm ca exemplu pâinea sau uleiul. Preţul grâului a scăzut, la fel şi cel al florii-soarelui, care a ajuns undeva la cinci mii de lei (0,5 lei) de la zece mii (un leu). Aici ar trebui să compenseze cu scumpirea gazului. Nu văd cât să se majoreze costul acestuia, încât să nu conteze preţul mic al materiei prime. Părerea mea este că, deocamdată, o majorare a preţurilor la aceste produse ar fi nejustificată, creată artificial“, a precizat Cornel Popa, directorul Direcţiei pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală.
