In timp ce apele Dunarii inainteaza spre localitatile Sarata, Plosca, Bistret, Cârna si Sapata, oamenii isi parasesc locuintele si fug din calea apelor. Ramâne in urma munca de-o viata a mii de oameni si intrebarea: daca digul de la Bistret era spart când a inceput sa vina apa, Rastul, Nedeia si celelalte comune ar fi fost salvate?
Apele Dunarii care au trecut ieri prin digul de la Sarata ameninta atât casele oamenilor din localitate, cât si cele 350 de gospodarii din Bechetul Vechi. De doua zile, peste 400 de oameni din Bechet pun saci de nisip pe drumul ce face legatura intre Bechet si port. Munca lor este insa in zadar deoarece apele Dunarii au ajuns la nivelul drumului si se infiltreaza, trecând in partea cealalta. Pentru ca apa a intrat deja in canalul colector al orasului si in câteva gradini, oamenii care stau de o saptamâna cu frica in sân au cerut ajutorul armatei ca sa plece cât mai repede din calea apelor. „Majoritatea oamenilor au plecat pentu ca apa a intrat in câteva gospodarii si mai are 60 de centimetri si trece peste digul de saci construit de ei. Trebuie sa punem saci de-a lungul soselei care face legatura intre Bechet si port, adica pe o distanta de patru kilometri“, a precizat Constantin Oclei, primarul din Bechet. In timp ce o parte din locuitorii Bechetului Vechi lucrau la consolidarea digului de saci, ceilalti, cu lacrimi in ochi, isi puneau lucrurile, pasarile si animalele in camioanele armatei si plecau din calea Dunarii care venea de pe câmp. „In ’42 a mai venit apa si mi-a luat casa si, dupa ce apele s-au retras, am construit-o mai sus. Acum vine iar apa si strâng tot si ma duc la o nepoata. Las doar gâstele, ca am pus sase pe oua. Ce-o vrea Dumnezeu, ca El ne-a lasat si ne-a uitat“, se tânguia Ilinca Nichifor, din Bechetul Vechi, care privea sprijinita intr-un cadru de metal cum copiii ei puneau tot in camioane. Si vecina ei, Paula Neacsu, se pregatea de plecare. „La mine nu a ajuns inca apa, dar ma pregatesc si am strâns toate lucrurile ca sa vina camionul sa mi le ia“, a spus femeia.
Evacuarea continua
Satele Sarata si Plosca sunt pustii. Oamenii au fugit din calea apelor, dar o parte din localnici s-au intors pentru a mai lua câte ceva din gospodarie si pentru a da o mâna de ajutor militarilor care incearca sa opreasca cu pamânt si saci cu nisip intrarea Dunarii in sat. Ca si la Bechet, eforturile oamenilor sunt in zadar, deoarece bresa din dig a ajuns la aproximativ 250 de metri si apele inainteaza cu doi-trei metri pe ora. „Tot satul a fost evacuat inca de ieri pentru ca oamenii au inteles ca trebuie sa plece si au cooperat cu autoritatile si cu armata. Peste o suta de oameni pun acum saci cu nisip si pamânt in zonele joase pe unde Dunarea poate intra in sat“, a spus Vergica Sovaila, primarul comunei Calarasi.
Dupa ce digul de la Bistret s-a spart luni dimineata, pâna ieri, au fost evacuati 695 de oameni din Bistret, 482 din Cârna si 202 din Sapata. Ca si la Sarata, satul Plosca a fost evacuat in intregime. Din cei 924 de locuitori, pâna ieri-dimineata fusesera evacuati 892, iar restul se pregateau sa fuga din calea Dunarii. Drumul National 55 care face legatura intre Bechet si Calafat a fost acoperit de apa pe o portiune de aproximativ 200 de metri la iesire din Plosca spre Cârna. De asemenea, DN 55 este inpracticabil pe circa 100 de metri la iesire din satul Plosca spre Bistret. Accesul in localitate se face numai cu tractoare, camioane si carute. Pentru evacuarea satenilor din localitatile Bistret, Cârna, Plosca, Sapata si Sarata actioneaza peste 540 de militari, jandarmi, pompieri si politisti, care stau zi si noapte in zonele unde Dunarea poate ajunge in orice clipa. Din Dolj au fost evacuate in total, pâna ieri, peste 8.000 de persoane. „Pe masura ce inainteaza apele, evacuarea continua si suprafetele inundate se extind. Pentru oameni si animalele lor se vor face tabere si li se va asigura hrana necesara. Vom face tot ce este posibil ca sa reducem pagubele“, a declarat prefectul de Dolj, Nicolae Giugea.
Satenii spun ca digul trebuia spart ca sa-si salveze casele
Omul negru al inundatiilor din Lunca Dunarii pare sa fie consilierul judetean PSD Lili Schutz care detine actiuni la Piscicola Dunareni. Inca din ziua in care Dunarea a facut o bresa in digul de la Catane si apele se indreptau spre Rast, atât primarul comunei, cât si satenii spuneau ca trebuie spart digul de la Bistret pentru a salva un sat intreg de la inec. Vocile lor nu au fost auzite de autoritati care au fost convinse ca situatia este sub control si ca apele Dunarii nu vor depasi cele 11 mii de hectare inundate controlat.
Autoritatile „au bâjbâit“ câteva zile pe digurile din interiorul piscicolei si pâna la urma au facut o spartura in zona Caliste. „Piscicola nu are nici o legatura cu Dunarea, ea este alimentata de râul Desnatui si doar se varsa in Dunare prin doua canale. Zvonurile ca nu se sparg digurile pentru ca se protejeaza Piscicola sunt false pentru ca, chiar daca apa fluviului va trece de digurile de la Bistret, lacurile Piscicola cred ca vor scapa, ele fiind mai sus decât nivelul Dunarii. Am dat acum doua saptamâni drumul la apa din acumulare spre Nedeia si am facut o spartura de un metru latime la nivelul apei, dar digul era foarte tare si noi nu am avut utilaje potrivite, iar pe deasupra angajatii Piscicolei au cerut timp ca sa puna plase sa protejeze pestele. Prin prima spartura, apa nu a trecut, asa ca duminica trecuta ne-am intors si am facut o noua bresa la Caliste si apa s-a revarsat intr-o orezarie“, a explicat Viorel Tirei, inspector-sef la Agentia Nationala de Imbunatatiri Funciare (ANIF).
„Guvernul si-a aparat averile cu digurile si ne-a bagat pe noi la apa“
Venind parca sa sustina credinta satenilor din Rast, dupa ce digul de la Bistret a cedat, nivelul apei la Rast a scazut cu peste o jumatate de metru. Satenii spun ca, daca digul de la Bistret era spart de la inceput, Rastul nu ar mai fi fost inundat. „Eu am spus de la bun inceput ca acel dig trebuia spart, dar nimeni nu m-a bagat in seama. Dupa ce a cedat digul de la Catane am sustinut ca la Bistret trebuie facuta o spartura de 100 de metri si cu o adâncime de 50 de metri, ca apa sa iasa din bazinul Rast-Bistret (de 11.000 hectare – n.r.), si sa curga controlat spre bazinul Bistret-Nedeia-Jiu (de 30.000 hectare – n.r.). In aceste conditii se crea un semibrat al Dunarii si nu se distrugea nimic, nici in Rast si nici in Bistret. Apa se ducea linistita pâna la Jiu. A fost vorba de o greseala tehnica, iar problema cu inundarea Bistretului a fost doar o vorba aruncata in vânt. Cunosc bine localitatile de acolo si stiu ca sunt situate pe cote inalte, unde apa nu ajungea daca se facea o bresa controlata in dig. Acum nu mai are rost sa vorbim, e prea târziu. Trebuie sa privim inainte, sa vedem ce facem cu dezinsectia si stramutarea Rastului“, a declarat Iulian Silisteanu, primarul comunei Rast.
Contrar celor sustinute de primarul Silisteanu si satenii din Bistret, Stefan Stoica, directorul Directiei Apele Jiu, spune ca scaderea apei din Rast seamana mai mult cu linistea dinaintea furtunii. „Oamenii vad ca apa scade, dar dupa ce va umple zonele joase, pâna la Macesu de Jos, apele Dunarii vor incepe sa creasca din nou, acestea inaintând dupa principiul vaselor comunicante“, a declarat Stefan Stoica.
Primarul Bistretului, Constantin Raicea, spune ca digul din zona comunei sale nu este cel care apara Piscicola, ci acela care apara comuna. „Daca ii dadeam drumul la viitura, ne radea casele, iar pe mine ma lovea primul. Pot spune ca acest dig a aparat comuna Bistret“, l-a contrazis Raicea pe primarul Rastului.
Oamenii din Rast sunt convinsi ca localitatea lor a cazut victima intereselor celor care conduc Piscicola Dunareni.
„Eu i-am zis si presedintelui Basescu ca au tinut digul de la Bistret, ca nu l-au spart. Mi-a spus ca ma crede si ca o sa gaseasca vinovatii. Acuma e târziu, chiar daca ii gaseste, ca nu poate sa-mi refaca mie casa. Daca ar fi spart digul de la Bistret se inunda numai marginea satului. Asa, apa s-a proptit in digul de la Bistret si a intrat in comuna noastra (Rast – n.r.) si ne-au cazut toate casele.
Daca spargeau digul de la Bistret, nu se mai intâmpla nimic la noi, ca apa avea 13 kilometri pe unde sa curga lent. Vom suferi mult, cel putin un an sau doi, pâna sa punem agricultura pe picioare“, a declarat Constantin Cataneanu.
„Guvernul si-a aparat averile cu digurile si ne-a bagat pe noi la apa. Schutz si-a aparat pestele si ne-au cazut noua casele, dar o s-o vada Dumnezeu!“, a declarat Constantin Ionica, de 76 de ani.
Lili Schutz a declarat ca Piscicola nu are nici un drept asupra digurilor. „Digul care apara Piscicola este la cinci kilometri de Bistret si, oricum, noi nu avem dreptul sa luam decizii in privinta digurilor pentru ca ele apartin ANIF. Numai ei sau cei de la Comitetul Judetean pentru Situatii de Urgenta pot decide daca acestea pot fi sparte. Piscicola Dunareni nu este decât producatoare de peste si s-a lansat un zvon cum ca noi am fi vinovati pentru inundatiile produse. Suntem si noi victime pentru ca am pierdut circa 6.000 de tone de peste“, a declarat Schutz. Natura a fost insa mai tare decât orice autoritate si in doar câteva ore apele Dunarii au trecut peste toate digurile care ingradeau Piscicola Dunareni si au oferit satenilor o cascada fomata peste digul de protectie.
Natura, bat-o vina!
Comitetul National pentru Situatii de Urgenta s-a reunit ieri la Palatul Victoria, dupa ce, in a doua zi de Paste, presedintele Traian Basescu a vizitat localitatea Bistret, iar premierul Calin Popescu Tariceanu a mers in judetele Calarasi si Dolj, pentru a vedea la fata locului situatia creata de ruperea unor diguri, precum si masurile luate de autoritati. Premierul crede ca prioritatea numarul unu este evacuarea populatiei din zonele care risca sa fie inundate, dar inca nu sunt motive sa se treaca la stramutarea locuitorilor din toate zonele inundabile. Totusi, pericolul exista pentru ca digurile, construite gresit in anii ’70, nu pot face fata debitelor inregistrate in prezent. De asemenea, Tariceanu a apreciat faptul ca populatia da dovada de solidaritate si participa, alaturi de jandarmii si militarii detasati in zonele aflate in pericol, la lucrarile de indiguire. Primul-ministru spune ca a cerut deja hidrologilor sa evalueze posibilitatea unor noi inundari controlate daca va fi cazul, desi pâna vineri vremea se anunta a fi frumoasa, iar debitele Dunarii sunt in scadere. De asemenea, acesta a mai precizat ca nu s-au inregistrat victime din cauza inundatiilor.
Premierul, dar si ministrul mediului, Sulfina Barbu, au declarat ca in acest moment se face tot ce este posibil pentru sinistrati. Si tot ei au gasit si un vinovat principal pentru inundatii: mama natura! Inundatii au mai fost si anul trecut, aminteste ministrul mediului, Sulfina Barbu. Ministrul a precizat ca autoritatile locale au fost informate inca de la inceputul acestui an despre posibilitatea unor astfel de situatii. Despre masurile care ar fi trebuit insa luate, Sulfina Barbu nu a putut decât sa dea vina pe vreme. Si pentru premierul Calin Popescu Tariceanu tot natura este principalul vinovat. Seful executivului a facut si o evaluare a pagubelor produse de inundatii si s-a aratat optimist in ceea ce priveste viitoarele zile.
Alarma la digul de la Potelu
Dunarea a fisurat ieri un canal de subtraversare de pe digul de la Potelu care prelua surplusul de apa. Autoritatile din Olt incearca sa opreasca infiltratiile, consolidând zona cu pamânt si saci cu pamânt. Apa se afla in prezent la baza canalului de irigatii Sadova – Corabia, care separa localitatea doljeana Dabuleni de localitatea Ianca din judetul Olt. Autoritatile considera ca ruperea digului este iminenta (V.T.)
