Au trecut sapte decenii de la nasterea lui Marin Sorescu, considerat ca fiind unul dintre cei mai importanti scriitori români contemporani. Academia Româna, Primaria si Consiliul Local al municipiului Craiova impreuna cu Teatrul National Craiova si alte institutii din Cetatea Baniei, in perioada 27 februarie – 1 martie, au organizat cea de-a VI-a editie a „Zilelor Marin Sorescu“. Programul manifestarilor a fost de anvergura, celebrându-l pe Marin Sorescu – poet, dramaturg, prozator, eseist si traducator – cel mai cunoscut si tradus scriitor român din toate timpurile. Adeptii protocronismului au fost la ei acasa, iar excesele de mitizare nu puteau lipsi.
Marin Sorescu s-a nascut in 29 februarie 1936 in comuna Bulzesti (Dolj), cum sustin unii biografi, insa nici pâna acum ziua nasterii nu este certa. Primele studii le-a facut in comuna natala, dupa care a urmat cursurile Liceului „Fratii Buzesti“ din Craiova. Apoi, s-a transferat la Scoala Medie Militara Predeal, absolvita in 1954. Totusi, Marin Sorescu a optat pentru Facultatea de Filologie din Iasi, pe care a absolvit-o in 1960. Imediat s-a stabilit in Bucuresti, unde a avut o ascensiune rapida in lumea literara, ca poet, romancier, dramaturg, eseist. Operele lui au fost traduse in: SUA, Canada, Mexic, Brazilia, Columbia, India, Anglia, Germania, Franta, Grecia, Suedia, Italia, Olanda, Spania, Portugalia, China, Singapore, Rusia, Cehia, Slovacia, Serbia, Macedonia, Bulgaria si multe altele, totalizând peste 60 de carti aparute in strainatate.
Rasplatirea creatiei soresciene
Inca de la debut, cu volumul „Singur printre poeti“, in 1964, scriitorul a impus un stil degajat, usor ironic, fantezist, deconcertant si feroce in profundul sau simt critic. Ca dramaturg, Sorescu s-a impus cu capodopera, „Iona“ care, impreuna cu alte piese ale sale, figureaza in repertoriul multor teatre din lume. Inspirata din mitul biblic al omului inghitit de un peste, drama „Iona“ da nastere, de-a lungul celor patru tablouri, la interogatii existentiale grave, privitoare la: viata, moarte, singuratate, destin. Prin aceasta trasatura, ea se incadreaza in teatrul de idei, devenind un adevarat poem dramatic al nelinistii metafizice.
Marin Sorescu a fost membru al Academiei Române, al Academiei Mallarmé din Paris, al Academiei Europene de Stiinta si Arta din Venetia, al Academiei de Arte, Stiinta si Profesii din Florenta. A condus revista literara „Ramuri“, a fost presedinte al Uniunii Scriitorilor din Craiova, director al Editurii „Scrisul Românesc“ si ministru al Culturii.
Marin Sorescu a fost propus si nominalizat pentru Premiul Nobel pe care nu l-a câstigat, in schimb a cucerit numeroase premii internationale, precum: Premiul Herder, Viena, 1991; Medalia de Aur pentru poezie „Ospiti Napoli“, 1970; Premiul „Fernando Riello“, Madrid 1983; Premiul „Felix Romuliana“, Belgrad 1994.
De asemenea, in tara i-au fost decernate cele mai inalte distinctii: Premiul Academiei (de doua ori) si Premiul Uniunii Scriitorilor (de sase ori).
Dupa moartea lui au ramas in manuscris cincisprezece volume inedite, poezie, eseu, jurnal, roman.
Noua volume de si despre Sorescu, intr-o singura zi
Biblioteca Judeteana „Alexandru si Aristia Aman“ din Craiova a organizat expozitia de carte „Marin Sorescu“, marti, 28 februarie, la sediul acestei institutii. Surpriza a fost mare, intrucât cu acest prilej s-au lansat noua carti. S-a lansat cel de-al IV-lea volum, Marin Sorescu, Opere, din Colectia PLEIADE a Academiei Române, volum aparut in Editura Univers Enciclopedic si prezentat de presedintele Academiei Române, Eugen Simion. Volumul „Puntea (Ultimele)“, de acelasi autor, a aparut in Editura Creuzet si a fost prezentat de academicienii Grigore Vieru si Nicolae Dabija. De asemenea, s-a mai lansat cartea „Poezii alese de cenzura“, de Marin Sorescu – aparuta in Editura Autograf MJM – o editie ingrijita si prefatata de George Sorescu, care a fost prezentata de criticii literari Ovidiu Ghidirmic si Marian Barbu. S-au mai lansat cartile: „Sonete“, „Iona“ ale aceluiasi scriitor, precum si volumele „Marin Sorescu. Starea poetica a limbii române“, de Ada Stuparu (Editura Aius), „Metaforele teatrului sorescian“ (Editura Ramuri), de Toma Grigore, „Marin Sorescu, studiu monografic“, de Fanus Bailesteanu (Editura Autograf MJM) si „Trimitor la vise“, de Adam Puslojic (Fundatia Scrisul Românesc).
Colocviul „Marin Sorescu in eternitate“
In aceeasi zi, in Sala Primariei Craiova a avut loc colocviul „Marin Sorescu in eternitate“. Un colocviu prezidat de Eugen Simion, care a fost si pe post de moderator, oferind cuvântul invitatilor de onoare. Cum era de asteptat, nu toate personalitatile au raspuns invitatiei. Iata marii absenti: Traian Basescu – presedintele României, Adrian Iorgulescu – ministrul Culturii si Cultelor, Nicolae Manolescu – presedintele Uniunii Scriitorilor din România (USR), secretarul general al USR Gabriel Chifu, poetul Mircea Dinescu, criticul literar Eugen Negrici, si altii scriitori cu nume de rezonanta.
Cuvântul de deschidere l-a avut primarul Craiovei, Antonie Solomon, din care am retinut: „In calitate de primar al Cetatii Banilor, ma plec in fata acestui geniu nemuritor, care, prin cuvinte simple, ne-a facut sa ne trezim la o realitate de necontestat: «Craiova vazuta din car e cel mai frumos oras din lume»“. Apoi, Eugen Simion a evocat opera si personalitatea scriitorului celebrat. A urmat un „festival de gânduri“ despre Sorescu la care au participat: acad. Fanus Neagu, acad. Grigore Vieru, acad. Adam Puslojic (Serbia si Muntenegru), Srba Ignatojic (Presedintele Uniunii Scriitorilor din Serbia si Muntenegru), Mihail Vasilievici (Serbia si Muntenegru), acad. Mihai Cimpoi (Chisinau), acad. Nicolae Dabija (Chisinau), senatorul Adrian Paunescu, senatorul Mihai Ungheanu si altii. Sarea si piperul colocviului a fost Fanus Neagu, expozeele celorlalti vorbitori fiind dominate de patetism. In finalul colocviului, Eugen Simion a decernat premiile nationale „Marin Sorescu“ ale Academiei Române pentru scriitorii Marian Barbu din Craiova, Mircea Micu din Bucuresti si Vasile Tarâteanu din Cernauti. Dupa colocviu s-au depus buchete de flori la bustul marelui poet asezat pe soclul din Aleea Personalitatilor din Parcul Teatrului National „Marin Sorescu“ din Craiova. De asemenea, s-au tinut o multime de spectacole omagiale in memoria importantului scriitor oltean. Inainte cu o zi, luni, 27 februarie, s-a organizat un pelerinaj la Casa memoriala „Marin Sorescu“ din Bulzesti.
Laureatul Premiului Nobel, Seamus Heaney, despre Marin Sorescu
Creatia lui Marin Sorescu a fost apreciata de mai toti criticii literari inclusiv de George Calinescu. Insa, importanta este si parerea scriitorului Seamus Heaney, care a cucerit premiul Nobel pentru literatura in 1995. Iata, un fragment semnificativ: „In spatele farmecului vaporos si a subversivitatii incruntate ale rutinei lui Sorescu exista o solidaritate permanenta cu viata neglijata a cetateanului de rând, o dorinta de a ramâne la acelasi nivel si in termeni buni cu experienta de zi cu zi si de a saluta curajul pe care-l implica mentinerea identitatii individuale si a respectului de sine la cei mai umili dintre oameni. Marturia, neasteptat de directa, din «Muzeul Satului», este de aceea un mod de a ne aduce aminte ca atunci când aceste scurte poeme ridica din umeri si se dau, istete, de o parte, ele nu abdica de la «droaia de izbelisti ce-s date carnii»: ele se afla in schimb pe drumul lor spre un anume spatiu personal, unde lumea este intâlnita ca istorie, meditatie, exemplu clasic, plictiseala contemporana, dar intotdeauna intâlnita ca un test de rezistenta, un test al acelei minunate capacitati de a te inalta: «Fiindca avem in noi / Geniul inaltimii / Ca pestii zburatori / Dorul aripilor adevarate“.
