Luna ianuarie va aduce cele mai multe zile libere legale românilor în acest an, cinci în total. Pe tot parcursul anului sunt în total 17 zile libere legale, dintre care 12 pică în cursul săptămânii, ceea ce oferă posibilitatea organizării unor minivacanțe.
Cinci zile libere legale din 2026 pică într-o zi de weekend, deci nu va exista niciun beneficiu suplimentar pentru angajații români care sunt liberi de obicei în zilele de sâmbătă și duminică.
Lista completă a zilelor libere legale în 2026
Zilele libere legale în 2026 sunt:
- 1 ianuarie (joi) – Anul Nou
- 2 ianuarie (vineri) – a doua zi după Anul Nou
Noul an le aduce așadar românilor un final de săptămână prelungit. Ultima zi lucrătoare din această săptămână a fost miercuri, 31 decembrie 2025. Urmează patru zile libere, cu tot cu weekendul.
- 6 ianuarie (marți) – Boboteaza
- 7 ianuarie (miercuri) – Sfântul Ioan Botezătorul
Boboteaza (sărbătorită în 6 ianuarie) și Ziua Sfântului Ioan Botezătorul (7 ianuarie), marchează finalul perioadei de 12 zile a sărbătorilor de iarnă, care au început în Ajunul Crăciunului. Aceste două sărbători aduc la început de 2026 încă două zile libere legale angajaților români.
- 24 ianuarie (sâmbătă) – Ziua Unirii Principatelor Române
În fiecare an, la 24 ianuarie, în întreaga ţară este sărbătorită Ziua Unirii Principatelor Române, fiind marcat momentul unirii Moldovei cu Ţara Românească (1859) sub conducerea domnitorului Alexandru Ioan Cuza (1859-1866). Acest eveniment major în istoria ţării noastre a reprezentat primul pas făcut pentru realizarea unui stat naţional unitar român.
În 2026, această sărbătoare nu aduce o zi liberă în plus angajaților din România, având în vedere că pică într-o zi de weekend.
- 10 aprilie (vineri) – Vinerea Mare
- 12 aprilie (duminică) – Paștele
- 13 aprilie (luni) – A doua zi de Paște
Sărbătorile Pascale vor aduce românilor două zile libere legale în timpul săptămânii. De obicei, românii profită de astfel de ocazii de weekend prelungit pentru a pleca într-o minivacanță.
- 1 mai (vineri) – Ziua Muncii
În România, 1 Mai a fost sărbătorită pentru prima dată de către mișcarea socialistă în 1890. În perioada regimului comunist, de 1 mai autoritățile organizau manifestații uriașe pe marile bulevarde. Coloanele de muncitori, în ținute festive, scandau lozinci și purtau pancarte uriașe.
După 1990, importantă propagandistică a zilei a fost minimalizată, dar oamenii se bucură de această zi liberă, sărbătorind de cele mai multe ori în aer liber.
- 31 mai (duminică) – Rusaliile
- 1 iunie (luni) – A doua zi de Rusalii și Ziua Copilului
Rusaliile aduc un nou weekend prelungit pentru angajații români. Ortodocşii sărbătoresc Rusaliile sau Pogorârea Sfântului Duh peste sfinţii apostoli. Sărbătoarea este celebrată întotdeauna la 50 de zile după Paște și la 10 zile după Înălțarea la cer a Mântuitorului.
Totodată, 1 iunie a fost desemnată ca „Ziua Copilului” acum peste 70 de ani la Moscova de către o organizație internațională de femei apropiată de mișcarea comunistă. Însă 1 iunie este ziua copilului în doar câteva zeci de țări, alt „calup” consistent de state sărbătorind pe 20 noiembrie sau mai târziu în an.
În 2026, Ziua Copilului pică luni, la fel ca a doua zi de Rusalii, deci cei mici vor fi liberi de la grădiniță sau școală, ocazia perfectă pentru o mică escapadă într-o minivacanță alături de familie.
- 15 august (sâmbătă) – Adormirea Maicii Domnului
Adormirea Maicii Domnului (15 august) este cea mai importantă sărbătoare creștină a verii, prilej de venerare și pelerinaje. Adormire înseamnă „înviere”, iar Sfânta Fecioară este sărbătorită de numeroase ori pe parcursul anului, bucurându-se de un cult deosebit, atât la ortodocși, cât și la romano-catolici.
- 30 noiembrie (luni) – Sfântul Andrei
- 1 decembrie (marți) – Ziua Națională a României
Sfântul Andrei și Ziua Națională a României vor aduce o nouă oportunitate de minivacanță pentru românii angajați și care lucrează de regulă în timpul săptămânii.
Credincioşii îl prăznuiesc pe Sfântul Apostol Andrei, considerat creştinătorul neamului românesc. Noaptea din ajun este asociată în popor cu obiceiuri precreştine, precum apariţia strigoilor, farmece, ghicirea ursitului şi a vremii.
1 Decembrie este ziua în care românii de pretutindeni sărbătoresc drept Ziua Națională a României, cel mai important moment din istoria românilor. În 1918, la Alba Iulia, a avut loc Marea Adunare ce a votat unirea Transilvaniei cu România.
- 25 decembrie (vineri) – Crăciunul
- 26 decembrie (sâmbătă) – A doua zi de Crăciun
Finalul de an 2026 le va oferi din nou românilor ocazia de a petrece timp alături de familie, cu două zile libere legale, dintre care una care pică în timpul săptămânii.
