Astăzi, la ora 19:38, are loc solstiţiul de vară în emisfera nordică, deci vara începe oficial. Potrivit unui articol publicat pe site-ul scienceworld.ro, astăzi Soarele se va afla la cea mai mare înălțime deasupra orizontului la mijlocul zilei, iar ziua are durata cea mai lungă din an. Ziua de 21 iunie este cea mai lungă din an (15 ore 32 de minute), iar noaptea cea mai scurtă (8 ore şi 28 de minute). Simultan, în emisfera sudică are loc solstiţiul de iarnă, când înălţimea Soarelui deasupra orizontului şi durata zilei sunt minime (la sud de cercul polar de sud Soarele nu răsare, producându-se mijlocul nopții polare).
Începând cu această dată, durata zilei va începe să scadă, iar a nopții să crească, timp de 6 luni, până la 21 decembrie, moment în care va avea loc solstițiul de iarnă. În schimb, în emisfera sudică a Pământului fenomenul se derulează în sens invers.
Superstiţii româneşti la solstiţiul de vară
La români, solstițiul de vară este legat de sărbătoarea Sânzienelor, care se marchează în ziua de 24 iunie. Sânzienele sunt, în mitologia românească, zânele bune din clasa ielelor, dar care atunci când nu le este respectată sărbătoarea devin surate cu zânele rele, Rusaliile. Un articol publicat pe site-ul alba24.ro se arată că noaptea de Sânziene este înconjurată de o aură de mister și magie, fiind favorabilă vrăjilor și descântecelor de dragoste. Potrivit superstiţiei populare, coronițele de Sânziene lăsate noaptea afară puteau asigura fetele că vor face nuntă în vară, în cazul în care erau găsite dimineața acoperite de rouă. Florile culese de Sânziene, așezate sub pernă în noaptea de 23 spre 24 iunie, le puteau ajuta pe fete să își vadă în vis viitorul soț.
Ritualuri de-a lungul vremurilor
Deși ritualurile legate de miezul verii sunt diversificate pe cuprinsul Europei, anumite teme par să se regăsească în majoritatea culturilor. Solstițiul de vară era o vreme a purificării prin apă și foc, un timp când practicile magice deveneau potente, iar spiritele pământului și cerului pășeau printre oameni. În plus, solstițiul de vară este, se pare, favorabil unor magii puternice, care își pot pune amprenta pozitivă asupra unor schimbări din dragoste, prosperitate sau sănătate. Energia solstițiului de vară este considerată a fi o energie a pasiunii, vitalității, creativității și belșugului.
Încă din antichitate, se credea că magia practicată în timpul solstițiului de vară are darul de a materializa dorințe sau aspirații aparent imposibile.
În China antică, ceremonialul solstițiului de vară consta într-o sărbătoare dedicată pământului, forței feminine și pricipiului Yin. În mod complementar, solstițiul de iarnă era rezervat sărbătoririi cerurilor, forței masculine și principiului Yang.
În Roma antică, festivalul Vestalia, dintre 7 și 15 iunie, era dedicat zeiței romane a căminului, Vesta. În această perioadă, femeile măritate aveau voie să intre în templul zeiței, în restul anului el putând fi frecventat numai de fecioarele vestale.
Străvechii păgâni din Europa (triburile celtice, slave sau germanice) sărbătoreau solstițiul de vară cu focuri de tabără. Noaptea solstițiului era specifică festivalurilor focului și magiei de dragoste, oracolelor iubirii și divinației. Se credea că lanurile de cereale vor creşte până la înălțimea la care săreau peste foc cuplurile de îndrăgostiți. Prin intermediul puterilor magice ale focului, fetele își ghiceau viitori soți și, în același timp, flăcările alungau demonii și spiritele rele.
În străvechea Suedie, un arbore al miezului de vară era înălțat și decorat în fiecare așezare. Sătenii dansau în jurul lui, iar fetele și femeile se îmbăiau într-un râu, ritual având menirea de a aduce ploaia peste câmpuri.
