Debitele principalelor cursuri de apă din România se situează în scădere, la 50-60% faţă de debitele medii multianuale, dar nu se semnalează secţiuni unde să fie atinse debitele minime de avertizare, de la care se poate institui Planul de restricţii pentru folosirea apei în perioade deficitare, a anunţat Administraţia Bazinală de Apă (ABA) Jiu printr-un comunicat. Pentru zilele imediat următoare debitele vor fi în general staţionare, exceptând unele râuri din bazinele hidrografice Vişeu, Iza, Tur, Lăpuş, bazinele superioare ale râurilor Someş, Crişuri, Arieş, Timiş, Jiu, Motru, care vor fi în creştere datorită efectului combinat al precipitaţiilor lichide prevăzute, cedării apei din stratul de zăpadă şi propagării.
„Mici creşteri de debite se mai pot produce pe unele râuri mici din zonele de deal şi munte din vestul, nordul şi centrul ţării datorită precipitaţiilor lichide prognozate (slabe cantitativ), cedării apei din stratul de zăpadă şi propagării. Formaţiunile de gheaţă (gheaţă la maluri, pod de gheaţă) prezente în bazinele hidrografice Suceava, Moldova, Bistriţa, Buzău, Bârlad, bazinele superioare şi mijlocii ale Mureşului şi Oltului, bazinele superioare ale Argeşului, Ialomiţei şi Trotuşului se vor menţine fără modificări importante, exceptând bazinele hidrografice Vişeu, Iza, bazinul mijlociu şi inferior al Someşului, unde vor fi în diminuare şi restrângere”, se arată în comunicatul ABA Jiu.
Astăzi, gradul de umplere al principalelor lacuri de acumulare este de 74,2%, reprezentând un volum de 3,25 miliarde metri cubi, cantitate care asigură satisfacerea necesarului de apă pentru toate folosinţele de apă în sistemele centralizate de alimentare cu apă, au precizat reprezentanţii ABA Jiu. Specialiştii Administraţiei Naţionale „Apele Române” monitorizează permanent volumul de apă stocat în lacurile de acumulare, astfel încât rezerva de apă stocată în acumulări garantează asigurarea apei brute la valorile normale pentru toţi utilizatorii – populaţie, industrie, energie, agricultură, piscicultură şi agrement.
