Numărul denunţurilor făcute de doljeni împotriva unor medici, profesori, poliţişti, asistenţi, avocaţi, grefieri ori instructori auto care au cerut şpăgi a „explodat“ în ultimul an, iar unii dintre aceştia au fost deja condamnaţi de instanţele doljene. În schimb, de la începutul lui 2012 şi până acum, numai un funcţionar a sesizat ofiţerii anticorupţie că s-a încercat mituirea sa.
Ofiţerii Serviciului Judeţean Anticorupţie Dolj au înregistrat în primele cinci luni ale acestui an 39 de dosare penale privind fapte de corupţie comise de diverse persoane, de la medici şi până la poliţişti şi avocaţi. Numai anul acesta instanţele au dat 13 hotărâri de condamnare în dosare de corupţie, din care cinci sunt definitive. La acestea se adaugă 25 de condamnări definitive date în 2012 de instanţe, dintre care nouă definitive.
Dacă în anii trecuţi auzeam de câte un agent de poliţie prins cu şpagă, din 2012 ofiţerii anticorupţie au reuşit să ajungă şi la medici, asistenţi, profesori sau avocaţi. Oameni legii pun acest lucru pe seama creşterii numărului denunţurilor venite din partea doljenilor, care s-au săturat să li se ceară şpagă. „Cert este că cetăţenii ne sesizează din ce în ce mai multe fapte de corupţie. Dacă în trecut aproximativ 95% din cazuri erau constatate de ofiţerii anticorupţie, începând cu anul 2012 sunt foarte mulţi cetăţeni care sesizează fapte de corupţie. Se poate spune că a crescut spiritul civic şi că oamenii au ajuns să nu mai tolereze corupţia“, a declarat şeful Direcţiei Generale Anticorupţie (DGA) – Serviciul Judeţean Anticorupţie Dolj, comisarul-şef Ionel Gone.
Nu acelaşi lucru se poate spune despre funcţionari, care evită să-i anunţe pe ofiţerii anticorupţie atunci când cineva încearcă să le dea şpagă. În anul 2012, nici un poliţist nu s-a plâns că s-a încercat mituirea sa, iar anul acesta numai unul. Este vorba de Cătălin Cică, şeful Postului de Poliţie din comuna Unirea, care a sesizat că un bărbat vrea să-l mituiască pentru a face uitat un dosar penal.
Corupţia din sistemul sanitar
La începutul lunii ianuarie, Elena Aurel, infirmieră a Spitalului Clinic de Urgenţă Militar „Dr. Ştefan Odobleja“ din Craiova, a fost condamnată definitiv pentru trafic de influenţă printr-o hotărâre a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie. Femeia a fost prinsă în flagrant pe 25 aprilie, anul trecut, în timp ce primea de la un denunţător 2.000 de euro și 1.000 de lei, bani care fuseseră însă marcaţi de procurori cu inscripţia „Mită“.
În urma cercetărilor s-a stabilit că inculpata îşi făcuse un obicei din a cere bani doritorilor de locuri de muncă în cadrul armatei, infirmiera primind în total peste 20.000 de euro şi aproape 20.000 de lei de la 16 persoane. La începutul lunii ianuarie, Înalta Curte a respins recursul inculpatei, acesta urmând să execute pedeapsa dată de Tribunalul Dolj – doi ani şi şase luni de închisoare cu executare
Un caz destul de cunoscut este cel al lui Dan-Nelu Anuşca, medic ortoped la Spitalul de Urgenţă Craiova şi conferenţiar la Universitatea de Medicină şi Farmacie, care este judecat în prezent pentru comiterea infracţiunii de luare de mită. Doctorul Anuşca a fost denunţat de sora unei paciente, care s-a plâns că acesta le-a cerut 400 de euro pentru materialele sanitare necesare operaţiei şi s-a arătat „ofensat“ când i-au băgat în buzunar doar 800 de lei drept şpagă. A fost prins în flagrant de ofiţerii anticorupţie pe 16 octombrie, anul trecut, după ce primise 400 de euro şi alţi 1.200 de lei de la denunţătoare, iar la începutul lunii mai a fost condamnat la trei ani de închisoare cu executare de Tribunalul Dolj. Hotărârea instanţei poate fi atacată însă cu apel.
Alt medic de la Spitalul de Urgenţă Craiova condamnat anul acesta pentru luare de mită este dr. ginecolog Radu Nicon, trimis în judecată după ce s-a stabilit că a trimis o pacientă ca să-şi amaneteze bijuteriile pentru a face rost de banii pentru şpagă. Inculpatul şi-a recunoscut faptele pentru a obţine o pedeapsă mai mică, iar la începutul lunii mai a fost condamnat de Tribunalul Dolj la doi ani de închisoare cu suspendare.
Şi asistenţii cer şpăgi
Un asistent de la Spitalul „Victor Babeş“ din Craiova, trimis în judecată pentru comiterea infracţiunii de trafic de influenţă, a fost condamnat definitiv luna aceasta. Ionel Silvian Măceşanu, asistent medical la Spitalul „Victor Babeş“ Craiova, a fost denunţat de o femeie care s-a plâns că i-a cerut 8.000 de euro pentru a-i aranja angajarea în spital. Asistentul a primit o parte din bani, 3.250 de euro, însă a uitat de angajare.
Măceşanu a fost trimis în judecată, iar în mai, anul trecut, Tribunalul Dolj l-a condamnat la opt luni de închisoare. Ulterior, Curtea de Apel Craiova a dispus suspendarea executării pedepsei, iar pe 7 iunie condamnarea a rămas definitivă printr-o hotărâre a Curţii Supreme.
În octombrie, anul trecut, Marius Dionisie, brancardier la Spitalul de Urgenţă Craiova, a fost condamnat definitiv pentru fapte de corupţie.
Brancardierul a fost denunţat de o femeie care s-a plâns că i-a dat 3.700 de euro lui Marius Dionisie pentru a-i pune o „pilă“ la concursul pentru ocuparea unor posturi de infirmieri. Dionisie a explicat că ştie o persoană, pe craioveanul Marius Grecu, care cunoaşte funcţionarii spitalului care îi pot obţine femeii un post de infirmieră. La acesta din urmă au ajuns 2.900 de euro dintre cei 3.700 primiţi de la denunţătoare. Femeia şi-a dat seama că a fost înşelată când a văzut că nu a fost admisă la concurs. Cei doi au fost trimişi în judecată, iar Tribunalul Dolj i-a condamnat la câte trei ani de închisoare cu suspendare pentru trafic de influenţă. În octombrie, anul trecut, Înalta Curte a menţinut pedepsele date inculpaţilor de Tribunalul Dolj.
Alt caz este cel al Mihaelei Pencea, angajată ca registrator la Spitalul „Filantropia“, trimisă în judecată după ce a cerut unei persoane 2.500 de euro în schimbul intervenţiei pe lângă Comisia de Expertiză Medicală şi Recuperare a Capacităţii de Muncă pentru pensionarea unei rude. Femeia a fost condamnată la trei ani de închisoare cu suspendare, iar în ianuarie, anul acesta, sentinţa a rămas definitivă după ce inculpata şi-a retras apelul de pe rolul Curţii de Apel Craiova.
Mita de la Penitenciar
Nici angajaţii sau foştii angajaţi ai penitenciarelor din municipiul Craiova nu au rezistat tentaţiei de a-şi „rotunji“ veniturile cu o şpagă.
Luna trecută, Mariana Angela Creţu, agentă de secretariat la Penitenciarul de Minori şi Tineri Craiova, a fost condamnată definitiv la doi ani de închisoare cu suspendare. În cazul său, anchetatorii au stabilit că i-a cerut unui bărbat suma de 5.000 de euro pentru a aranja angajarea fiului său într-un penitenciar. Angela Creţu a fost trimisă în judecată pentru trafic de influenţă şi a fost condamnată de Tribunalul Dolj la trei ani de închisoare cu suspendare. Ulterior, la apel, Curtea de Apel Craiova a dispus reducerea pedepsei primite de agentă la doi ani de închisoare cu suspendare. Inculpata a hotărât să facă recurs împotriva hotărârii luate de magistraţii craioveni, iar la jumătatea lunii mai, Înalta Curte i-a respins acţiunea.
Tot în luna mai, un fost angajat al Penitenciarului Craiova, colonelul în rezervă Marin Cone, şef al Serviciului Siguranţă Exterioară, a fost condamnat definitiv la o pedeapsă de doi ani şi şase luni de închisoare cu suspendare. Colonelul Cone a fost denunţat în august 2012 de un bărbat din comuna doljeană Daneţi, care că i-a cerut suma de 1.000 de euro ca să-i transfere fiul de la Penitenciarul Drobeta Turnu Severin la Penitenciarul Pelendava din Craiova. Ulterior, fratele unui deţinut încarcerat în Penitenciarul Târgu Jiu a sesizat şi el că acelaşi Marin Cone i-a cerut 1.000 de euro pentru a aranja transferul la Craiova. Ulterior, Cone a fost arestat, trimis în judecată pentru comiterea infracţiunii de trafic de influenţă, iar în octombrie a fost condamnat la doi ani şi şase luni de puşcărie. Inculpatul a făcut apel împotriva sentinţei date de Tribunalul Dolj, iar în ianuarie, Curtea de Apel Craiova l-a respins ca nefondat. Luna trecută, Curtea Supremă a admis recursul inculpatului şi a dispus suspendarea pedepsei primite de Marin Cone.
Mită pentru inspectorul ARR, poliţişti şi… grefier
În luna aprilie, Tribunalul Dolj l-a condamnat la doi ani de închisoare pentru luare de mită pe Sorin Mihail Bărbulescu, funcţionar în cadrul Autorităţii Rutiere Române (ARR) Bucureşti, care a fost denunţat de mai mulţi doljeni cărora le-a cerut şpagă pentru a le urgenta eliberarea cartelelor tahograf. În urma anchetei, s-a stabilit că bucureşteanul a cerut diverse sume de bani în scopul urgentării eliberării cartelei tahograf de la mai multe persoane din mai multe judeţe ale ţării, bani pe care îi primea direct într-un cont. Inculpatul poate face apel împotriva hotărârii instanţei.
Tot în aprilie a fost condamnat şi comisarul Mircea Daniel Marin, din cadrul Biroului Arme, Explozivi şi Substanţe Periculoase din cadrul IPJ Dolj, care a fost trimis în judecată pentru luare de mită şi trafic de influenţă. Comisarul a fost acuzat că a cerut şpagă un calculator pentru ca să propună o soluţie favorabilă în dosarul penal în care îl cerceta pe denunţător pentru o infracţiune la legea armelor şi muniţiilor. De la primul termen de judecată, cel de pe 16 aprilie, Mircea Daniel Marin şi-a recunoscut faptele pentru a beneficia de o reducere a pedepsei, iar Curtea de Apel Craiova l-a condamnat la trei ani de închisoare cu suspendare. Hotărârea Curţii de Apel Craiova poate fi atacată cu recurs la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
La sfârşitul lunii mai, fostul agent de poliţie judiciară de la Secţia de Poliţie Rurală Poiana Mare, Dănuţ Duţă, a fost condamnat definitiv la trei ani de închisoare cu suspendare pentru trafic de influenţă printr-o hotărâre a magistraţilor Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie. Poliţistul a fost denunţat de un bărbat din comuna doljeană Ghidici, care s-a plâns că acesta i-a cerut bani pentru a aranja cu procurorul ca să-i obţină o soluţie favorabilă într-un dosar penal. În timp ce era judecat, în luna noiembrie a anului trecut, Duţă a cerut şi obţinut pensionarea înainte de termen.
Un fost grefier din cadrul Curţii de Apel Craiova, Victor Toader, a fost condamnat, luna trecută, la doi ani şi şase luni de închisoare pentru comiterea infracţiunii de trafic de influenţă în formă continuată. Procurorii DNA au stabilit că grefierul Toader a cerut 40.500 de euro, din care a primit efectiv 29.500 de euro de la 13 persoane, majoritatea de etnie romă, cărora le promitea că le va „aranja“ soluţii favorabile în diverse dosare penale aflate pe rolul instanţei la care lucra. Inculpatul şi-a recunoscut faptele, iar luna trecută a fost condamnat la doi ani şi jumătate de închisoare de Curtea de Apel Piteşti.
Competenţe sporite pentru DGA
În şedinţa de miercuri, 12 iunie, guvernul a adoptat o ordonanţă de urgenţă care prevede că ofiţerii DGA pot efectua activități de prevenire, descoperire și acte de cercetare penală privind infracţiunile de corupţie comise în mai multe domenii, de la poliţişti şi până la medici, angajaţi ai regiilor autonome ori funcţionari cu atribuţii de control şi fapte de corupţie săvârșite de persoane din mediul privat. Iniţial, în urmă cu opt ani, DGA a fost înfiinţată ca o structură de prevenire şi combatere a corupţiei din Ministerul Administraţiei şi Internelor.
