Oficiată în Catedrala Arhiepiscopală şi Mitropolitană din Târgovişte, în prezenţa unui sobor format din şase înalţi prelaţi şi 100 de preoţi, în frunte cu ÎPS Nifon Mihăiţă, Arhiepiscopul Târgoviştei, slujba de comemorare a demarat cu o procesiune a tinerilor prin centrul oraşului Târgovişte, urmată de citirea acatistului Sf. Ierarh Nifon. În jurul prânzului, după citirea Sfintei Liturghii, ÎPS Calinic, arhiepiscopul Argeşului şi Muscelului, a adresat mulţimii un mesaj al PSF Daniel, patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, subliniind semnificaţia şi importanţa acestei Sărbători. La rândul său, ÎPS Nifon, episcopul Târgoviştei, a mulţumit din toată inima consiliului judeţean, autorităţilor locale, politicienilor, Armatei, Poliţiei, preoţilor, credincioşilor şi, nu în ultimul rând binefăcătorilor Bisericii. Numindu-l „un mare binefăcător al Bisericii Ortodoxe Române şi al culturii române“, ÎPS Nifon i s-a adresat preşedintelui Alianţei Confederaţiei Patronale din România (ACPR), George Constantin Păunescu, pentru a-i înmâna distincţia cu cel mai înalt grad al Arhiepiscopiei Târgoviştei, „Crucea Valahă“. „Ţin să mulţumesc din tot sufletul unui om care a ajutat bisericile şi instituţiile de cultură“, a încheiat ÎPS Nifon.
Sărbătorire solemnă a Sfântului Ierarh Nifon
Catedrala Arhiepiscopală şi Mitropolitană din Târgovişte a organizat ieri ceremoniile legate de sărbătorirea solemnă a Sf. Ierarh Nifon, Patriarhul Constantinopolului şi Mitropolitul Ţării Româneşti. Evenimentul s-a desfăşurat în faţa Catedralei Arhiepiscopale şi Mitropolitane, unde s-au aflat moaştele Sfântului Ierarh. Acesta este primul sfânt canonizat pe teritoriul ţării noastre şi cel care a reorganizat viaţa bisericească în tot ansamblul ei, iar personalitatea lui de mare duhovnic se îngemănează cu cea de luminat cărturar al vremii, care prin smerenia, tăria caracterului şi exigenţa lui morală i-a impresionat până şi pe cei care l-au asuprit. Cel mai cunoscut ucenic al său este Sf. Voievod Neagoe Basarab, iar roadele sale cele mai cunoscute de erudit arhipăstor şi om de cultură sunt primele cărţi tipărite, în spaţiul ortodox, la îndemnul său, de către Ieromonahul Macarie („Liturghierul“ – 1508, „Octoihul“ – 1510 şi „Tetraevangheliarul“ – 1512), dând, astfel, măreţie culturii româneşti şi universale. Anul acesta, sărbătorirea Sfântul Ierarh Nifon a fost deschisă de pelerinajul tinerilor din municipiul Târgovişte, care a avut loc în ajunul praznicului, în ziua de 10 august, a pornit din faţa Catedralei Mitropolitane şi a cuprins centrul istoric al vechii Cetăţi de Scaun a Ţării Româneşti, încheindu-se, tot în faţa Catedralei, cu oficierea Acatistului Sf. Ier. Nifon şi închinarea la racla cu sfintele moaşte.
Sfânta Liturghie a fost oficiată de către Înaltpreasfinţitul Părinte Arhiepiscop şi Mitropolit Nifon şi alţi ierarhi ai Bisericii Ortodoxe Române
ÎPS Arhiepiscop şi Mitropolit al Târgoviştei, Nifon, a spus, în scrisoarea pastorală adresată cu ocazia sărbătorii Sf. Ierarh Nifon, Patriarhul Constantinopolului şi Mitropolitul Ţării Româneşti, că acest pelerinaj al credinţei se fundamentează pe faptul că, în ortodoxie, sfinţii sunt cei care mijlocesc înaintea Bunului Dumnezeu pentru noi toţi, ne ocrotesc, ne îndrumă vieţile cu rugăciunile lor, ne oferă o pildă deplină a urmării lui Hristos şi ne însufleţesc rugăciunea şi fapta pentru a mărturisi valorile veşnice ale Evangheliei.
„Sfântul Ierarh Nifon, primul sfânt ridicat la cinstea sfintelor altare de pe teritoriul ţării noastre, este cel care a reorganizat viaţa bisericească în tot ansamblul ei, «tocmind moravurile vremii pe pravila Sfinţilor Părinţi în Ţara Românească», cum se spune în lucrarea intitulată «Viaţa şi traiul sfinţeniei sale Părintelui nostru Nifon, Patriarhul Ţarigradului» a lui Gavriil Protul“, a susţinut ÎPS Nifon. Acesta a precizat că personalitatea lui de mare duhovnic se îngemănează cu cea de luminat cărturar al vremii, deoarece nimeni din acel timp nu l-a întrecut în cultură şi spiritualitate, iar prin smerenia, tăria caracterului şi înfrânarea lui i-a impresionat până şi pe cei care l-au asuprit. „Fidel vocaţiei sale arhiereşti, erudit arhipăstor şi om de cultură, Sfântul Ierarh Nifon a susţinut cu acribie principiile moralei creştine, punând mai presus de orice cinstirea lui Dumnezeu prin exemplul vieţii, decât toleranţa faţă de păcat şi viciu, ceea ce i-a atras multe suferinţe şi prigoniri“, a mai spus ÎPS Arhiepiscop şi Mitropolit al Târgoviştei, Nifon.
Viaţa Sf. Ierarh Nifon
Acest fericit şi prea înţelept ierarh al Bisericii lui Hristos s-a născut prin anii 1435-1440 în Peloponez-Grecia, din părinţi binecredincioşi. După ce învaţă carte, se face călugăr şi se retrage la linişte în Muntele Athos, nevoindu-se în Mănăstirile Cutlumuş, Marea Lavră şi Dionisiu. În anul 1483 a fost ales mitropolit al Tesalonicului, pentru sfinţenia vieţii lui, ca fiind cel mai iscusit călugăr atonit şi păstor devotat de suflete din acea vreme. Aici păstoreşte bine turma cea cuvântătoare trei ani, învăţând pe toţi frica de Dumnezeu şi dreapta credinţă. În anul 1486 este numit patriarh al Constantinopolului, cea mai înaltă treaptă ierarhică în Biserica Ortodoxă. După ce îndreaptă pe calea cea bună pe mulţi creştini, monahi, preoţi şi dregători şi îndepărtează unele sminteli din Biserica lui Hristos, după doi ani este schimbat din scaunul patriarhal şi se nevoieşte în post şi rugăciune la un schit întemeiat de el.
În jurul anului 1500, Sfântul Ierarh Nifon este adus şi numit mitropolit al Ţării Româneşti de către domnul muntean Radu cel Mare. Timp de cinci ani s-a ostenit mult să călăuzească poporul după învăţătura Sfintei Evanghelii, sfătuind, îndemnând, mustrând şi zidind duhovniceşte pe toţi, de la domn până la credincioşii de rând. Apoi a hotărât în sinod întemeierea a două episcopii noi în oraşele Râmnicu Vâlcea şi Buzău şi a rânduit peste tot păstori buni, temători de Dumnezeu şi cu multă grijă pentru turmă. În anul 1505, ivindu-se o gravă neînţelegere între marele ierarh şi domnul muntean, din cauza unei căsătorii nelegitime, Sfântul Nifon s-a retras din scaun şi a plecat din nou în Muntele Athos, la Mănăstirea Vatopedu. Simţindu-şi aproape sfârşitul, s-a dus cu ucenicul său la Mănăstirea Dionisiu, ca un necunoscut, şi, după puţin timp, a adormit în Domnul, la anul 1508, 11 august, când se prăznuieşte în calendar.
Între anii 1515-1517, moaştele Sfântului Nifon au fost aduse în Ţara Românească şi au stat la Mănăstirea Dealu, iar la 16 august 1517, Sfântul Ierarh Nifon a fost canonizat la Mănăstirea Curtea de Argeş de către Teolipt I, patriarhul Constantinopolului, împreună cu Sinodul Ţării Româneşti şi cu toţi egumenii Muntelui Athos, care au luat parte la sfinţirea frumoasei mănăstiri de la Argeş. În acelaşi an, 1517, moaştele Sfântului Nifon au fost restituite Mănăstirii Dionisiu, restaurată integral de Vasile Lupu, Neagoe Basarab şi Petru Rareş. Drept recunoştinţă, atoniţii dăruiesc capul şi mâna dreaptă a Sfântului Nifon lui Neagoe Basarab, care le depune la ctitoria sa.
• Afrodita Cicovschi
Constantin Rucăreanu
