Asociaţiile profesionale şi ONG-urile din justiţie sunt împărţite în privinţa numirii procurorilor

Poziţiile organizaţiilor neguvernamentale şi ale asociaţiilor profesionale sunt diferite în ceea ce priveşte modalitatea în care ar trebui numiţi şi revocaţi procurorii-şefi, după ce Comisia juridică a Senatului a decis ca aceştia să fie numiţi de plenul CSM, la propunerea ministrului justiţiei.
După decizia senatorilor jurişti, reprezentantul Iniţiativei pentru o Justiţie Curată, Mihai Poliţeanu, a declarat astăzi, pentru NewsIn, că nu este de acord cu schimbarea procedurii de numire a procurorilor-şefi, făcând trimitere la obligaţiile pe care ni le-am asumat în faţa Comisiei Europene. "Opinia noastră a fost dintotdeauna clară şi practic ea respectă obiectivul de referinţă numărul 3 din mecanismul de cooperare şi verificare, care cere păstrarea actualei proceduri de numire a procurorului general şi a şefului DNA. Din păcate, dorinţa de a scăpa de procurorii incomozi îi împinge pe politicieni la gesturi absolut iresponsabile, care pot atrage activarea clauzei de salvgardare. După părerea noastră este un fel de compromis tipic romînesc prin care au încercat să arate că vor o numire depolitizată a procurorului şef, dar în realitate este dorinţa de a scăpa de Daniel Morar şi de procurorii incomozi de la DNA. Este o ruşine faptul că se introduce în ecuaţie CSM, având în vedere că prin faptul că acesta atât în analizele noastre, cât şi cele europene s-a deovedit a fi o structură neperformantă şi evazivă în ceea ce priveşte presiunile politice la adresa justiţiei, o instituţie care în continuare are probleme de etică şi conflicte de interese", a afirmat Poliţeanu.
Directorul executiv al Centrului pentru Resurse Juridice, Georgiana Iorgulescu, spune, însă, că CSM trebuie implicat în decizia numirii şi revocării magistraţilor. "Dacă ţinem la independenţa procurorilor, aceştia să fie numiţi de CSM. Avem o Constituţie în care apare CSM că se ocupă de cariera magistraţilor, atât judecători, cât şi procurori. Este mult mai puternică garanţia de independenţă şi imparţialitate, atunci când vorbim de un vot colegial. Trebuie să ne gândim la principii şi pe termen lung, fără să ne gândim la persoana pe care vrem să o numim sau revocăm", a declarat, pentru NewsIn, Georgiana Iorgulescu.
Asociaţia Magistraţilor din România consideră, de asemenea, normală, introducerea CSM în decizia numirii, "Este o prevedere foarte normală. După atribuţiile legale, cum ar trebui să fie într-o republică parlamentară aşa cum suntem noi, administraţia prezidenţială nu are ce căuta în numirile astea. Mi se pare foarte în regulă. Aşa trebuia să fie de la început, normal ar trebui să mai degrevăm dispoziţiile legale de apartenenţa la persoană, pentu că legile sunt ale ţării, nu pentru o persoană. Altfel nu putem vorbi decât de o parodie", a spus preşedintele AMR, Mona Pivniceru.
Pe de altă parte, Cristi Danileţ, reprezentant SoJust, face şi el referire la cerinţele Comisiei Europene. "Scopul pentru care procurorii cu înalte funcţii erau numiţi la propunerea ministrului justiţiei de către preşedinte era pentru crearea unui sistem de responsabilitate comună ministru-procurori. Mecanismul numirii a fost declarat de Curtea Constituţională prin Decizia 375/2005 ca fiind conform Constituţiei, care pune activitatea procurorilor sub autoritatea ministrului justiţiei. Votul de azi (n.r joi) al Comisiei Juridice pune în evidenţă intenţia politicienilor exprimată deja de doi ani încoace. Nu pot aprecia că este o decizie bună sau nu, însă ea nu este conformă cu opinia Comisiei Europene exprimată în mai multe rânduri prin rapoartele de ţară. Şi, în orice caz, nu rezolvă dilema constituţională a relaţiei procuror-ministru. În mod cert, viitoarea modificare a Constituţiei trebuie să lămurească şi acest aspect", a declarat Danileţ.
Preşedintele Uniunii Naţionale a Judecătorilor din România, Dana Gârbovan, pune decizia Comisiei Juridice în legătură cu voinţa politicienilor de a schimba intempestiv legea şi având în vedere că în prezent se discută tocmai despre numirea unui nou procuror-şef al DNA. Ea spune că există supiciuni privind hotărârea senatorilor jurişti, pentru că preşedintele ţării este implicat şi în numirea conducerii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie. "Modificarea legislativă ar fi trebuit făcută pricipial şi în ceea ce priveşte instanţele, pentru că alfel există suspiciuni", a afirmat Gârbovan.
Potrivit deciziei Comisiei juridice de azi, procurorii-şefi ai DNA, DIICOT şi Parchetului ICCJ vor fi numiţi de plenul superior al CSM, la propunerea ministrului Justiţiei, cu avizul secţiei de procuori a CSM. Decizia a fost luată cu şapte voturi pentru şi doar două voturi împotrivă aparţinând senatorilor UDMR Peter Eckstein Kovacs şi PD-L Gheorghe Constantin. La şedinţă au fost prezenţi şi au votat pentru modificarea legii social-democraţii Doru Ioan Tărăcilă, Şerban Nicolae şi Dănuţ Ungureanu, liberalii Norica Nicolai şi Ion Basgan, peremista Verginia Vedinaş, conservatorul Gavrilă Vasilescu.
Prezent la rândul său la dezbateri, Cătălin Predoiu a pledat pentru întărirea rolului CSM şi a insistat că atâta vreme cât propunerea de numire a procurorilor-şefi aparţine ministrului justiţiei este de acord cu formulările Comisiei juridice. De altfel, Cătălin Predoiu a declarat după ieşirea din dezbateri că ministrul Justiţiei nu poate fi exclus din cercul procedurii numirii procurorilor şi este esenţială respectarea Constituţiei.
"Modificările au fost aduse Legii 303 pe 2004, privind statutul judecătorilor şi procurorilor.
Propunerea urmează să fie dezbătută în plenul Senatului.