Judecatoarea Maria Huza, fosta presedinta a Tribunalului Bucuresti, a acuzat-o ieri pe Monica Macovei ca face presiuni legat de anchetarea sa de catre procurorii anticoruptie. In opinia sa, facuta publica in cadrul sedintei Consiliului Superior al Magistraturii, procurorul care face ancheta ar fi „un apropiat“ al ministrului justitiei.
Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a declansat verificari privind modul in care judecatoarea Maria Huza si-a cumparat un apartament in centrul Capitalei, dar membrii Consiliului au decis sa astepte rezultatul verificarilor procurorilor.
In cadrul sedintei de ieri, Huza a recunoscut ca a fost citata la audieri la sediul Departamentului National Anticoruptie, precizând ca nu s-a prezentat pentru ca trebuia sa participe la sedinta CSM.
Judecatoarea a acuzat-o pe Monica Macovei ca a numit la DNA procurori care sa-i faca jocul, spunând ca anchetatorul care o cerceteaza „va raspunde“ pentru faptele sale.
De altfel, fostul presedinte al Tribunalului Capitalei a facut referiri si la dosarul privind modul de dobândire a unui imobil de catre parintii ministrului justitiei, sustinând ca „nimeni nu s-a sesizat cu privire la acest caz“.
Ministrul justitiei a criticat, printre altele, atitudinea judecatoarelor Maria Huza (Tribunalul Bucuresti) si Lidia Barbulescu (vicepresedinta Inaltei Curti de Casatie si Justitie), care i-ar fi reprosat lui Macovei activitatea sa anterioara ca reprezentant al societatii civile.
Instigare la acordare de credit si fals in declaratii
Procurorii anticoruptie au declansat urmarirea penala impotriva judecatoarei Maria Huza, fost presedinte al Tribunalului Capitalei si membru al Consiliului Superior al Magistraturii, pentru instigare la acordare de credit si fals in declaratii.
Judecatoarea Maria Huza este cercetata pentru ca si-ar fi cumparat un apartament in centrul Capitalei, din fondul destinat tinerilor casatoriti, cu dobânda subventionata de stat.
La data de 29 noiembrie 2001, Maria Huza a obtinut de la Administratia Fondului Imobiliar (AFI) un apartament de patru camere in centrul Capitalei, contra sumei de 745 de milioane de lei. Apartamentul trebuia achitat in rate pâna in anul 2015, dar judecatoarea l-a platit integral la inceputul acestui an, o data cu izbucnirea scandalului.
Desi, la momentul cumpararii, Maria Huza ar mai fi avut o casa la Slatina, judecatoarea a uitat sa-l treaca in declaratia pe proprie raspundere ceruta de lege si inclusa in dosarul de obtinere al apartamentului. Ulterior, magistratul si-ar fi vândut vila cu 150.000 de euro, dar si-ar fi pastrat locuinta subventionata.
Mai mult, la momentul obtinerii apartamentului, Maria Huza avea vârsta de 49 de ani si cinci luni, fiind casatorita de 20 de ani, motiv pentru care, din punct de vedere legal, nu ar fi trebuit sa beneficieze de apartamentul destinat tinerilor casatoriti. Limita de vârsta a tinerilor care obtin locuinte subventionate trebuie sa fie sub 35 de ani.
Sustine ca nu a gresit
In fata membrilor CSM, care au declansat verificari in acest caz, judecatoarea a sustinut legalitatea tranzactiei, afirmând ca nu a comis vreun fals sau vreo ilegalitate si ca nu a abuzat de calitatea sa de magistrat pentru a obtine o locuinta. Ea a invocat ca a obtinut repartitia apartamentului potrivit articolului 3 din Ordonanta nr. 19/1994, ale carei prevederi au fost coroborate cu articolul 7, litera (d) din Legea nr. 114 /1996. Huza a sustinut ca a achitat integral pretul casei, mai exact 1,3 miliarde de lei. Totodata, judecatoarea a afirmat ca nu a beneficiat de subventie si ca a platit „rate de 20 la suta, si nu de cinci la suta“. Ea a indicat ca alineatul d al articolului 7 din Legea nr. 19/1994 prevede faptul ca dobânda de cinci la suta este platita numai de tinerii casatoriti si de persoane cu handicap.
In acelasi caz, DNA il acuza de abuz de serviciu pe fostul viceprimar al sectorului 1, Ioan Todiras, precum si pe fostul sef al Serviciului locativ, Mircea Catanescu, care ar fi dispus atribuirea locuintei Mariei Huza.
Potrivit unor surse judiciare, procurorii DNA ar fi preluat cazul, urmând sa se stabileasca daca judecatoarea s-ar fi folosit de calitatea sa de magistrat pentru a intra in posesia apartamentului si daca a indeplinit conditiile legale pentru achizitionarea acestuia.
