Pasaj intre strazile Mihail Kogalniceanu si Lipscani, bazarul Craiovei nu mai exista. Nu s-a evaporat, nici nu a fost inchis, ci mai degraba s-a desfiintat. Alte magazine pozitionate aproape de strada, adica mai la vad, au distrus afacerile comerciantilor din bazar. Cu toate ca zona este foarte aglomerata si pasajul este circulat, comerciantii care traiau odata din afacerea lor din bazar s-au vazut nevoiti sa isi stringa catrafusele si sa isi schimbe locatia. Trecatorii mai folosesc pasajul bazarului doar pentru a-si scurta drumul. Prea putini se mai arata interesati de ceea ce a devenit straduta intunecoasa, pe care mai pilpiie doua-trei felinare. Cit despre cumparaturi, musteriii se duc la magazinele din zona comerciala dimprejur. Asa se face ca unii comercianti din bazar nici nu s-au mai obosit sa goleasca spatiile comerciale. Plecarea lor precipitata si oarecum fortata are ca marturie tejghelele prafuite, maturile sprijinite de un colt al dughenei. Semn ca inca mai asteapta ca, intr-o zi, bazarul sa prinda din nou viata.
Majoritatea spatiilor comerciale bine delimitate din bazarul Craiovei nu mai sint date in folosinta. Un copy-shop, un magazin care comercializeaza chimicale si sediul unei firme sint singurele „afaceri“ care mai rezista in bazar. De curind, intr-unul din aceste spatii fiinteaza sediul Ordinului Arhitectilor. De fapt, in afara de spatiul pe care il ocupa Ordinul Arhitectilor si o alta camaruta, care apartine Bibliotecii Judetene, restul a iesit din proprietatea primariei orasului, cea care administra zona prin Regia Autonoma de Administrare a Domeniului Public si Fondului Locativ (RAADPFL). Unii agenti economici s-au grabit sa cumpere cite un spatiu din bazar; multi dintre ei au facut-o chiar in acest an, fara sa isi fi deschis inca afacerea la care s-au gindit cind au achizitionat spatiul. Schimbarea titularului dreptului de proprietate explica si motivul pentru care RAADPFL isi declina responsabilitatea pentru paragina in care a fost lasata zona. In cazul proprietatii private, nu regia craioveana are datoria de a veghea ca fosta zona comerciala sa nu se transforme in platforma de gunoi a celor care locuiesc in apartamentele de la etajul superior al cladirilor sau a celor care, in trecere fiind, folosesc zona in loc de toaleta publica.
„In afara de Ordinul Arhitectilor si de inca o camaruta care apartine Bibliotecii Judetene, nimic de acolo nu mai este domeniu public. Spatiile au fost vindute agentilor economici, care inca nu si-au deschis afacerile acolo. Este adevarat ca este pacat de zona, dar nu mai este responsabilitatea regiei“, a spus Ilie Badescu, directorul RAADPFL.
Haine colorate, aglomeratie, vocile doamnelor care veneau la cumparaturi in bazar sau cele ale curiosilor sau vinatorilor de chilipiruri, toate au disparut. Numai locuitorii mai in virsta ai Baniei mai simt forfota de odinioara a zonei. Ei sint singurii care mai stau in loc si privesc cu tristete literele care s-au sters de timp si de nepasare.
