Seceta din acest an a blocat aproape in totalitate traficul pe Dunăre, principala arteră de navigaţie a Europei. Situaţia este critică, deoarece convoaiele care circulau pe magistrala Rin-Main-Dunăre sint nevoite să aştepte perioade lungi in porturi, pină cind autorităţile le permit continuarea cursei. Numai in ultimele două săptămini, peste 50 de convoaie de barje, atit romaneşti, cit şi străine, sint blocate pe sectorul romanesc al Dunării.
Debitul fluviului este in continuare in scădere, anunţindu-se o valoare medie pentru următoarele zile de aproximativ 1.530 mc/s, mai mică decit cea inregistrată vineri, de 1.560 mc/s. Prognozele sint sumbre, meteorologii anunţind vreme caniculară in continuare, cu temperaturi care ar putea atinge 38 de grade Celsius. Seceta a afectat şi alte domenii ale economiei, cum ar fi turismul şi producţia de energie electrică.
Pagube imense pentru companiile de transport fluvial
Problemele grave de navigaţie produc pagube imense companiilor de transport fluvial. Din cauza adincimii scăzute a şenalului navigabil, navele nu pot fi incărcate la mai mult de 30-40 la sută din capacitate, ceea ce inseamnă că sint necesare mai multe drumuri pentru a transporta o anumită cantitate de marfă decit inainte. Convoaiele de barje, care inainte de secetă se formau din două sau trei barje, nu se pot forma acum decit dintr-o barjă, maximum două, in caz contrar existind riscul ca intreg convoiul să eşueze. Din cauza modificărilor de program, convoaiele ajung cu intirziere, iar armatorii sint nevoiţi să plătească penalizări. Nivelul scăzut al Dunării ii obligă pe marinari să circule cu viteză scăzută şi să facă mai multe manevre pentru a evita bancurile de nisip, rezultind un consum mai mare de carburant.
Valoarea totală a pagubelor nu poate fi estimată, dar efectele economice ale secetei din acest an vor fi vizibile şi după ce Dunărea işi va reveni. In ultimele două săptămini, peste 50 de convoaie care transportă diverse mărfuri sint blocate in diverse puncte intre Baziaş şi Tulcea. Autorităţile refuză să le permită acestora plecarea din port, din cauza unor posibile incidente care ar duce la blocarea completă a şenalului navigabil.
Nivelul scăzut al Dunării afectează şi transportul rutier
Paradoxal, nivelul scăzut al Dunării, cu problemele de navigaţie care decurg din acesta, afectează şi transportul rutier. Tirurile cu marfă nu mai pot folosi acum la intreaga capacitate serviciile de feribot existente in mai multe puncte, deoarece feriboturile nu mai pot fi incărcate la intreaga capacitate. In plus, o traversare cu feribotul durează acum pină la două ore, iar marinarii nu primesc pe bord mai mult de patru-cinci autocamioane la o traversare, de teama unei eşuări. Pentru a nu aştepta ore in şir o traversare cu feribotul, şoferii de tir sint constrinşi să aleaga rute unde traversarea Dunării se poate face pe poduri. Din această cauză, companiile de transport rutier cheltuiesc mai mulţi bani pe carburant, iar punctele de traversare unde există poduri se aglomerează inutil, ajungindu-se la perturbări in traficul turistic.
Turismul fluvial şi producţia de energie electrică, in declin
Văzut la un moment dat ca salvare a oraşelor sărace riverane Dunării, turismul fluvial cu nave de croazieră este intr-un punct mort. Navele de croazieră, de capacitate mare, au nevoie de ape relativ adinci pentru a naviga şi acosta in siguranţă. De asemenea, deoarece pe aceste nave se află mulţi pasageri, un eventual accident ar crea probleme mult mai mari decit cele apărute in urma eşuării unui convoi de barje. Din acest motiv, agenţiile turistice vest-europene au suspendat deocamdată toate cursele cu nave de croazieră pe Dunăre.
Producţia de energie electrică inregistrează un nivel scăzut la acest sfirşit de vară, deoarece principala hidrocentrală – Porţile de Fier – funcţionează la cel mult o treime din capacitate, din lipsă de materie primă – apa fluviului. Mai mult, singura centrală nuclearoelectrică din Romania, cea de la Cernavodă, a fost oprită in urmă cu două săptămini, deoarece Dunărea nu mai furniza suficientă apă pentru răcirea instalaţiilor. In aceste condiţii, greul producţiei cade acum pe umerii termocentralelor, a căror funcţionare este insă mai costisitoare decit a hidrocentralelor.
Puţine raze de soare in peisajul sumbru al secetei
In această situaţie, există puţine motive de bucurie. Arheologii şi căutătorii de fier vechi se bucură de scăderea apelor, care a scos la iveală mai multe epave datind din timpul războaielor mondiale. Situaţiile hilare precum cea de lingă Cernavodă, unde cel mai lung fluviu din Europa (după Volga) are o adincime de maximum un metru şi poate fi trecut „cu piciorul“, nu sint insă de natură să descreţească frunţile celor afectaţi de secetă. Probabil cel mai greu de suportat este sentimentul lipsei de soluţii pentru această problemă. Debitul fluviului scade in continuare, anunţindu-se o valoare medie de 1.530 mc/s pentru următoarele zile, cu 30 mc/s mai mică decit cea inregistrată vineri. In plus, pentru următoarele trei zile se anunţă vreme caniculară, cu temperaturi maxime de 38 de grade Celsius.
In concluzie, toţi cei implicaţi nu au, deocamdată, altceva de făcut decit să aştepte ploile şi să contabilizeze pagubele produse de cea mai gravă secetă din ultimii 160 de ani.
