• Sute de hectare de terenuri agricole au fost afectate de minerit, fiind putine sanse ca in aceasta primavara sa fie redate agriculturii • Primaria din Catunele-Gorj a trimis citeva rabe cu steril la analize in Banat • In mare parte, locurile pe unde a trecut exploatarea miniera care apartine Companiei Nationale a Lignitului Oltenia au fost transformate in santuri pe care anul trecut au crescut scaietii • Anul acesta, unii oameni s-au gindit sa insaminteze si haldele de steril • Felul in care a fost adusa comuna dupa ani si ani de minerit i-a facut pe localnici sa o compare cu Hirosima, dupa bombardamentul din cel de-al doilea razboi mondial
Comuna Catunele este poate una dintre cele mai napastuite din intreg judetul. Si nu pentru ca aici nu este un loc propice dezvoltarii, ci pentru ca mineritul a diminuat elanul oamenilor de a investi in paminturile lor. Din cele 3.000 de hectare, pe cit se intinde comuna, aproape o treime sint afectate de Exploatarea Miniera Motru, iar conducerea Companiei Nationale a Lignitului Oltenia intentioneaza sa le redea agriculturii pina la sfirsitul acestui an. Insa oamenii nu mai cred in promisiuni si incearca sa se descurce cum pot. Unii au inceput sa insaminteze haldele de steril, impiedicind, in viziunea sefilor din minerit, lucrarile de reamenajare a terenurilor. Satenii care nu au avut posibilitati sa isi cumpere alte terenuri asteapta o minune, cind nu va trebui sa mai escaladeze haldele de steril pentru a ajunge la paminturile care le-au apartinut odata.
Pamint din Catune – „exportat“ in Banat
Florin Tuila, primarul comunei, a spus ca, in conditiile in care ar fi redat agriculturii, pamintul ramas in urma exploatarii carbunelui nu ar putea fi folosit foarte mult timp, in special in ceea ce priveste cultivarea cerealelor. Si aceasta, in conditii de fertilizare continua. Edilul a trimis patru rabe de steril pentru analize la Institutul Agronomic din Timisoara. Din primele rezultate trimise de specialistii din Banat, reiese ca terenul va putea fi folosit pentru cultivarea legumelor si a cerealelor maximum doi-trei ani. Dupa aceasta perioada, cultivarea nu ar mai fi rentabila, solul nepermitind dezvoltarea unor astfel de culturi.
In prezent, cei mai multi locuitori ai comunei Catunele traiesc din cresterea animalelor si in special a bovinelor. Aceasta activitate nu se poate insa dezvolta din cauza lipsei de izlazuri si locuri pentru pasunat.
Scrisoare deschisa catre Ion Vulpe, directorul CNLO
Florin Tuila doreste sa atraga atentia conducerii CNLO pentru rezolvarea cit mai rapida a problemelor locuitorilor comunei. El a pregatit o scrisoare pentru Ion Vulpe, directorul CNLO, cu care va avea si o intilnire, pentru a-i spune pasurile.
„Oficial, este vorba de 700 de hectare, insa sint peste 1.000 de hectare de teren afectat de minerit. Sint numai surpaturi si cresc scaietii. Ce sa se cultive acolo? Ii voi trimite o scrisoare deschisa lui Ion Vulpe, in care voi reda punctual ceea ce solicitam. In primul rind, pe raza comunei noastre isi desfasoara activitatea 2.000 de mineri si cred ca sintem indreptatiti sa se discute cu noi. De la noi din comuna lucreaza in minerit numai 100 de oameni. Cerem efectuarea unei analize corecte la Steic si Lupoaia. Comuna arata mai rau decit Hirosima dupa bombardament – asa zice toata lumea. O sa filmam toate zonele, sa vedem cum o sa le refacem. De asemenea, trebuie sa reparam si drumul comunal 108, Motru – Lupoaia. Trebuie sa realizam si canale de acumulare a apei. Avem un canal, dar nu este decolmatat corect“, a afirmat primarul Florin Tuila.
Fintini fara apa
In ciuda faptului ca oamenii sustin ca mineritul le-a afectat gospodariile, un studiu efectuat de catre CNLO a scos la iveala ca vina apartine, ca si la Rosia de Amaradia, stratului de pinza freatica.
Edilul comunei Catunele a spus ca riul Motru a fost impins un kilometru fata de matca initiala. Din aceasta cauza, foarte multe fintini fie nu au apa, fie au, dar foarte putina. In anumite cazuri, satenii au fost nevoiti sa sape si cite 20 de metri pentru a avea apa in fintini, insa in verile secetoase apa nu ramine nici la aceasta adincime. Pentru a rezolva problema, primaria a realizat o aductiune de apa din conducta care alimenteaza orasul Motru.
„Nu avem deloc apa, nici din conducta. Sint cazuri foarte rare cind vine apa. Abia au cei de la Motru, cum sa ne mai ajunga si noua? Avem fintinile, dar si ele seaca. Oamenii sint nevoiti sa care cu butoaiele“, a declarat Elena Danciu, de 29 de ani.
Zeci de case au zidurile crapate
O parte din casele din centrul comunei au zidurile crapate si in fiecare an oamenii se chinuiesc sa le repare. Este o munca aproape zadarnica, pentru ca in anul urmator fisurile reapar. Aproape 20 de cetateni au depus sesizari la Primaria Catunele, reclamind faptul ca zidurile caselor au inceput sa crape. Toti spuneau ca de vina pentru ceea ce se intimpla este compania care desfasoara lucrari in zona. Acest lucru a fost insa contrazis de un studiu efectuat in zona, in care se precizeaza ca fisurile din peretii caselor nu s-au produs din vina CNLO. La primarie exista un raport in care sint incluse 15 gospodarii mai afectate si care ar trebui sa fie reparate. Nu se stie insa de cine.
„Pun si eu acolo niste ciment, asa batrina cum sint“
Familiile Godescu si Vilceanu au cele mai afectate gospodarii, dar in aceeasi situatie este si Matilda Bobic, de 75 de ani.
Batrina este nevoita sa aiba grija de propriul copil imobilizat la pat din cauza unui accident de circulatie. Matilda Bobic spune ca in fiecare an a fost nevoita sa isi repare zidul din spate al casei.
„Pun si eu acolo niste ciment, asa batrina cum sint. Vai de pacatele noastre, ca numai noi stim cum traim pe aici. In spatele casei era pamintul meu si merge pina dincolo de coama dealului, la peste un kilometru. Ce sa fac cu el, ca nu il pot munci in starea in care se afla. Am un copil peste care a dat o masina si trebuie sa vad de el. Trebuie sa am grija si de casa. Pe o parte mineritul a fost rau, dar si bun, ca a dat la lume de lucru, dar acum se inchide tot. Degeaba. Numai necazuri avem“, s-a plins batrina.
Carbunele nu se fura, se ia
In aceasta iarna, mai toti localnicii din Catunele au folosit carbune de cariera pentru a se incalzi si mai putin lemne. Nimeni nu a dat vreun ban pe el, fiind vorba de carbune ramas in spatele frontului de lucru.
Ca sa aiba caldura in casa, cei mai batrini si cu pensii mici a trebuit sa scoata din buzunar citeva sute de mii de lei – adica aproape tot venitul, pentru a-i plati pe carausii de carbune. Cei care au luat carbune din cariere nu au avut probleme cu autoritatile, fiindca acesta nu a fost furat, ci luat de cei aflati in nevoie, pentru a se incalzi. Toata lumea stia asta si nu au fost probleme cu asigurarea caldurii si cu legea. Saracia si necazurie nu contenesc la Catunele, iar acest lucru se poate vedea cel mai bine in rindul celor care au fost angajati pentru a presta munci in folosul comunitatii, in conformitate cu prevederile Legii venitului minim garantat. Intre acestia se regasesc si persoane cu studii superioare, dar si foarte multi mineri disponibilizati.
