Statiunea de Cercetare-Dezvoltare pentru Cultura Plantelor pe Nisipuri Dabuleni a fost infiintata in 1959 cu scopul precis de a elabora tehnologii si ameliora soiuri speciale pentru a reda agriculturii terenurile nisipoase. Iar rezultatele acestei activitati de cercetare se vad, multi oameni tinjind dupa parcelele sahariene de la Calarasi si Dabuleni, unde nu se putea cultiva nimic cu doar citeva zeci de ani in urma.
Cei 170 de salariati ai unitatii, din care 22 de cercetatori – 18 doctori in stiinte, alti patru inscrisi la doctorat – se pot lauda cu citeva din realizarile lor din cadrul Statiunii de Cercetare-Dezvoltare pentru Cultura Plantelor pe Nisipuri. Citeva dintre ele constituie inca niste curiozitati, dar totusi niste solutii deosebite pentru agricultura practicata, mai ales in zonele nisipoase.
Piersic cu fructe… plate
Plantatiile de piersic ale statiunii au ramas in ultimul deceniu cam cele mai intinse din judet. Se intilnesc aici soiurile clasice de piersic – Springold, Cardinal si Red Haven – a caror recoltare a inceput deja, ele urmind sa ajunga pe piata cam la 18.000-20.000 de lei kilogramul.
„Alaturi de piersicii clasici, facem incercari pentru obtinerea unor piersici pitici, cu rol in primul rind ornamental, dar si a unor piersici cu fructe plate, de doar doi-trei centimetri grosime“, a precizat directorul unitatii, dr. ing. Dumitru Gheorghe.
Cultura de triticale, o alternativa pentru griu
Triticalele sint un hibrid intre griu si secara, un fel de cereale deosebit de productiv pe terenurile nisipoase si cu o rezistenta foarte mare la temperaturi ridicate. Productia in perioadele secetoase este cel putin la nivelul celei de griu, obtinute in anii ploiosi pe solurile fertile. Si – ceea ce conteaza in primul rind – triticalele pot fi folosite foarte bine pentru fabricarea piinii.
Nu fasole, ci fasolita
Intr-adevar, fasolita se preteaza foarte bine pentru cultivare atit pe solurile nisipoase, dar si pe cele fertile. In fapt o specie a fasolei, fasolita nu este atit de cunoscuta cum ar trebui. Mult mai timpurie, da o productie mai buna decit fasolea, indiferent de anul de cultura. Iar produsul are un alt atu in afara de productie – fasolita nu baloneaza!
„Bizganiile“ de la Dabuleni
Cercetatorii statiunii au inventat un sistem aparte de combatere a daunatorilor din plantatiile pomicole (mar, prun, piersic). Este vorba despre „bizganii“ – asa cum le spun localnicii – o specie de viespi africane numite tricograma.
Bizganiile – inmultite artificial in laboratoarele statiunii – au rolul de a combate viermii care ataca fructele. Concret, ele sint eliberate in livezi – cam 600.000 pina la un milion de insecte de acest gen pentru fiecare hectar – si isi depun ouale in interiorul oualor parazitilor. Larva de tricograma devoreaza ouale parazitilor, care nu se mai pot inmulti. Cum tricograma nu are nici ea viata lunga dupa ce si-a facut datoria, plantatia ramine curatata de daunatori.
Lubenite fara simburi si alte minuni
La statiunea Dabuleni au fost create si omologate doua noi soiuri de pepeni verzi, adica lubenite pe olteneste. Este vorba despre soiurile „de Dabuleni“ si „dulce de Dabuleni“. Cercetatorii de aici incearca in prezent sa obtina un soi aparte de lubenita fara simburi, visul oricarui consumator.
Si tot aici au fost create doua soiuri de arahide – Viorica si Dabuleni. „Cea mai mare dorinta a noastra este sa raspindim cultura de arahide in rindul producatorilor agricoli. Orice familie cu trei-patru membri ar putea trai fara probleme de pe urma culturii de arahide pentru consum propriu si comercializare“, a precizat dr. ing. Dumitru Gheorghe, directorul statiunii.
