Prin HG 686 din 4 noiembrie 1997, privind autorizarea Regiei Autonome a Imbunatatirilor Funciare pentru achizitionarea unor pachete agricole, a Comitetului Interministerial de Garantii si Credite de Comert Exterior pentru aprobarea garantarii creditului extern si a Ministerului Finantelor de a garanta creditul in numele statului, guvernul a dat lovitura de gratie atit constructorilor de tractoare si masini agricole romanesti, cit si contribuabilului, care va trebui sa plateasca 160 de milioane de dolari bancii Citybank N.A.-SUA.
O regie autonoma a statului a facut un imprumut extern de sute de milioane de dolari, luindu-si garant statul, iar de imprumut s-a ales praful
Hotarirea cu pricina are zece articole prin care se legifereaza prostia autoritatilor romane de atunci, botezata Proiectul agricol roman si Proiectul ROM AG’98.
Prin aceasta hotarire, Regia Autonoma a Imbunatatirilor Funciare (RAIF) a fost autorizata sa faca activitati de import si comercializare de echipamente de irigatii, echipamente si utilaje agricole, substante chimice de protectie a plantelor, capacitati de depozitare si conditionare a produselor agricole, material semincer, tehnologii si servicii, precum si de comercializare si export de produse agricole.
Tot atunci, RAIF i s-a dat voie sa semneze contracte comerciale cu furnizorii pachetelor agricole necesare celor doua programe, precum si contracte de tehnologii si servicii cu Case Corporation, Valmont Industries si TransChem Finance& Trade Corp, precum si contractele de imprumut cu Citybank NA-SUA.
Prin acelasi act normativ s-a autorizat Comitetul Interministerial de Garantii si credite de Comert Exterior sa aprobe garantarea integrala a creditului extern in valoare de 160 de milioane de dolari acordat de Citybank pentru achizitionarea unor pachete agricole, tehnologii si servicii.
Ministerul Finantelor a garantat in numele statului creditul extern in valoare de 160 de milioane de dolari in favoarea RAIF de sub autoritatea Ministerului Agriculturii si Alimentatiei. O data cu creditul, Ministerul Finantelor a mai garantat dobinzile, comisioanele, spezele bancare, primele de asigurare, precum si alte cheltuieli aferente creditului.
Rambursarea creditului si a tuturor cheltuielilor legate de acordarea lui urma sa se faca din fondurile incasate de RAIF de la utilizatorii finali ai pachetelor agricole, adica de la asociatiile agricole ce aveau in exploatare sub forma de arenda pamint.
Rambursarea se facea evident din profit, profit care in cei doi ani de derulare a programului agricol nu s-a obtinut. Ca lucrurile sa fie si mai complicate, guvernul a autorizat RAIF sa se asocieze cu furnizorii pachetelor agricole, tehnologiilor si serviciilor, Case Corporation, Valmont Industries si TransChem Finance&Trade Corp, formind societati comerciale cu personalitate juridica care sa asigure derularea in bune conditii a contractelor comerciale, inclusiv rambursarea creditelor externe.
Utilajele agricole si instalatiile pentru irigatii din componenta pachetelor agricole, cumparate de RAIF cu credit extern garantat de stat urma, conform hotaririi de guvern amintite, sa treaca in proprietatea deplina a agricultorilor privati sau asociati, participanti la program, dupa achitarea lor.
Hotarirea de guvern prin care s-a dat voie unei regii autonome a statului sa indatoreze statul cu 160 de milioane de dolari SUA a fost semnata de primul ministru Victor Ciorbea, ministrul agriculturii, Dinu Gavrilescu, si ministrul finantelor, Mircea Ciumara.
Romania plateste datoriile SRL-urilor romanesti care ii au ca actionari pe americani si pe ciprioti
Pe 1 septembrie 1999, la un notar din Bucuresti s-a constituit de acum faimoasa TRANSAG PRODUCTION COMPANY SRL. Sereleul acesta avea ca actionari 11 cetateni americani, un cetatean din Zimbabwe si o societate din Cipru denumita T-AG LIMITED.
In actul de constituire, toti cei doisprezece participanti au fost reprezentati prin procura de o cetateana romanca, Laura Adina Ardeleanu, cu domiciliul in Bucuresti. La 15 zile de la infiintare, noul SRL din Bucuresti, TRANSAG, a deschis o linie de credit de 20 de milioane de dolari SUA la unul din propriii actionari, T-AG LIMITED din Cipru. SRL-ul a declarat creditorului ca suma va fi folosita la derularea unui proiect in Romania.
Dupa trei luni de la deschiderea liniei de credit, societatea din Cipru a vindut datoria de incasat de la TRANSAG unei alte firme din America, TRANSCHEM CORP. La acea data, datoria facuta de SRL-ul romanesc era de 1.687.750 de dolari SUA.
In acest fel, TRANSAG nu mai era datoare la propriul ei actionar, ci la o firma din America. Intre timp, TRANSAG incheia de zor contracte de asociere in participatiune cu societati agricole romanesti, unde aparea pe post de girant al asocierii si-si conferea toate drepturile de a utiliza pamintul, utilajele cumparate de RAIF cu garantia statului roman si se prevala de un contract mai mult decit inrobitor incheiat de oficialii de la RAIF.
Ca recompensa pentru toate timpeniile pe care le-a facut RAIF in acest contract, Valentin Apostol, directorul general al regiei, a fost angajat de TRANSAG pe post de director cu resursele umane si protectia muncii. Cel putin asa figureaza intr-un raport al SRL din 27 septembrie 2000. Raportul este adresat de aceasta data TRANSCHEM din SUA.
Din toata aceasta nebunie, doar citeva lucruri sint clare. Proiectul cu care a fost aiurit guvernul nu a functionat. In cei doi ani, cit s-a derulat programul, nu s-a obtinut nici un profit, iar statul roman a platit ca popa ratele la cele 160 de milioane de dolari.
