Traim domnia procurorilor, mascatilor, camerelor TV infipte in mutrele unor granguri care coboara din jeepuri si se duc sa zaboveasca o scurta perioada la „mititica“. Aici sunt retinuti, desi respectivii au treburi importante in alta parte. Unii vin cu perna si plapuma de acasa, ca e mai sigur. Daca tot ne ocupa serile si ne confisca in fata televizoarelor, e bine sa stim cu cine avem de-a face. Care este mentalitatea lor? Cine sunt aceste figuri iesite din neant? Depindem de ei, lucreaza in forta, seamana cu Nica-fara-frica. Pot sa ne intre in casa, sa dea mandat de aducere, sa ne asculte telefoanele. Pot sa faca ce vor cu oricine. Ei sunt noile vedete ale conversatiilor, bancurilor, zvonurilor, speculatiilor. Cine sunt acesti domni care au aparut recent in centrul atentiei noastre?
Procurorii nostri au o veche traditie a supunerii. Au slugarit decenii la ordinele Kremlinului, ajutând serios la instaurarea comunismului, anchetând cu cruzime, semnând rechizitorii care duceau la plutonul de executie sau la ani grei de detentie. Si au si facut-o cu marea elita româneasca interbelica pe care au distrus-o. Diplomati, politicieni, prelati, industriasi, intelectuali. Pe mâinile lor au cazut Iuliu Maniu, Ion Mihalache, Gh. Bratianu, morti in inchisoare, ca sa nu dau decât câteva nume. Sub actul de condamnare gaseai mereu semnatura unui procuror. Sub Ceausescu contrasemnau acte de acuzare abuzive, transformând disidenti in infractori de drept comun, pentru ca dictatorul avea alergie sa se spuna despre el ca are opozitie in tara, ca exista o disidenta care il contesta. El era „cel mai iubit fiu al poporului“ si cu complicitatea instrumentelor sale, securisti, militieni, activisti si, cu voia dvs., si procurori. Dupa ’90, dupa o perioada de haos, in care nimeni nu stia incotro sa o ia, procurorii si-au gasit stapâni vajnici printre aceiasi tovarasi deveniti domni. Tot locatarii Cartierului Primaverii, ca in ultimii 50 de ani. Au servit noua cauza cu devotament si de data asta. Au dat NUP-uri cu toptanul când a fost vorba de averile si faptele criminale ale unor clienti cu trecut rosu. In schimb, au acuzat nevinovati. Fireste, s-au invârtit de posturi inalte pentru servicii utile facute unor oameni puternici. Nu e nevoie sa insir aici lista procurorilor generali din ultimii 15 ani ca sa vedem ce rau le-a mers. Dupa ce au slujit puterea, i-am vazut prin ambasade, pe la firme mari sau deveniti avocati. Gh. Diaconescu, procuror temut sub Ceausescu, care invârtea multe afaceri necurate ale regimului, este nimeni altul in aceste zile de fior si râs decât avocatul lui Nastase. L-am recunoscut la TV. A imbatrânit, dar are aceeasi mutra de fiara la pânda, gata sa te sfâsie, pe care i-o stiu de mult. Si este numai un exemplu.
Ce incurcatura, ce complicitati, ce retele. Daca am urmari firul carierelor acestor procurori, multe lucruri am afla. Ce au anchetat, ce dosare au rasfoit, ce rezolutii au dat, unde au ajuns dosarele instrumentate de ei. Mi-e teama ca stam pe o groapa de gunoi. Cine ii investigheaza pe acesti procurori care apar din senin ca niste cavaleri ai dreptatii in fata camerelor TV si ne povestesc basme cu justitia? Dau dovada acum de un zel exceptional ca sa serveasca actuala putere. Cotrocenii mai ales, pentru ca pe partea cu guvernul canalul e inchis. Noii stapâni nu cer altceva decât cei de dinainte – supunere. Sa le doboare adversarii, iar dânsii se supun. Au sentimentul vinovatiei din cauza trecutului lor neonorabil. Cineva ii are la mâna si ii foloseste. Sau ii atâta cu pofte de mariri. Lugubra istorie a institutiei e plina de slugi. Ele au facut acelasi lucru in ultima jumatate de secol. Au ascultat de comanda politica, au zis sa traiti, am inteles, si au executat ordinul, intocmai si la timp. E drept, dupa ’89 s-au dat si d-nii procurori victime ale sistemului si au trecut repejor sa slugareasca noii detinatori ai puterii, ca sa li se stearga pacatele.
Ce vreau sa spun este un singur lucru. Nu asistam la o lupta intre bine si rau, in care raul este reprezentat de politicieni, oameni de afaceri corupti, si binele, de imaculatii procurori, aparatori ai adevarului si dreptatii. Avem de-a face cu doua fete ale intunericului.
