• Majoritatea parcurilor publice sint revendicate de fostii proprietari, care inlocuiesc zonele verzi cu constructii • Numai in ultimul an, circa 80 de hectare de spatii verzi au intrat in proprietate privata • Primaria pune si ea umarul la „tuberculoza“ orasului, in numele unei noi amenajari urbanistice
O data cu trecerea timpului, Craiova se transforma incet-incet intr-un desert de beton si asfalt, fara ca autoritatile locale sa ia vreo masura. „Plaminii“ orasului, spatiile verzi, dispar vazind cu ochii sub privirile edililor, care apoi se vaita ca urbea este poluata si ca arata urit. Tot ei insa elimina hectare intregi de verdeata in numele ameliorarii situatiei urbanistice sau aproba pe banda autorizatii pentru construire de case in parcurile publice. Cu toate ca fenomenul este ingrijorator, nimeni nu vine cu vreo solutie sau nici nu cauta.
Potrivit datelor din arhivele Regiei Autonome de Administrare a Domeniului Public si Fondului Locativ (RAADPFL) Craiova, orasul avea anul trecut circa 1.037 de hectare de spatii verzi, cu mult mai putin decit alte orase din tara, comparabile ca marime si numar de locuitori. Cele mai mari suprafete, circa 452 de hectare, sint parculetele din jurul blocurilor, administrate de asociatiile de proprietari. Urmeaza parcurile si gradinile publice, aflate in grija RAADPFL. Din cele 420 de hectare, cea mai mare parte (271 de hectare) o reprezinta parcurile, apoi zonele verzi de pe bulevarde si strazi (47 de hectare) si plantatiile de aliniament (46 de hectare). Restul sint scuaruri (23 de hectare), gradini publice (19 hectare), peluze si fintini arteziene (14 hectare). Inventarierea zonelor verzi se termina cu perdelele periurbane de protectie din jurul Craiovei, care in evidentele RAADPFL totalizeaza 165 de hectare.
Spatiile verzi din jurul blocurilor, transformate in maidane
Din pacate, cea mai intinsa zona verde, aceea din jurul blocurilor, se degradeaza vazind cu ochii din cauza nepasarii locatarilor. Directorul RAADPFL Craiova, Ilie Badescu, a declarat ca exista mari diferente intre unele asociatii de proprietari si altele. „Unele asociatii au zona verde bine ingrijita, au pus flori si au tuns iarba. Altele insa nu au facut nimic si terenul s-a transformat in maidan“, a afirmat Badescu. Intretinerea zonelor verzi ridica si probleme de finantare. „In 2005, de la bugetul local ni s-au alocat pentru zone verzi 40 de miliarde de lei. Suma este insuficienta insa. Ca sa ne ocupam cum trebuie de toate spatiile verzi pe care le avem in administrare ne-ar trebui anual circa 100 de miliarde de lei. Sintem in urma altor mari orase din tara la capitolul zone verzi. Inclusiv in ceea ce priveste finantarea ei isi permit, pentru ca au bugete locale mult mai mari“, a mai precizat directorul RAADPFL Craiova. Banii investiti anul acesta de primaria craioveana in intretinerea parcurilor nu inseamna totusi si ca spatiul verde s-a extins, ci ca au fost facute modernizari in cele existente. Printre acestea, enumeram English Park, parcul de linga Catedrala „Sfintul Dumitru“, precum si cele din spatele cinematografului Patria si cartierul 1 Mai.
Peste 80 de hectare de parcuri pierdute in ultimul an
In ultimii 15 ani, retrocedarea terenurilor catre fostii proprietari a redus vazind cu ochii parcurile publice. In multe cazuri, primaria a fost nevoita sa cedeze zeci de hectare de verdeata din domeniul public, dupa ce fostii proprietari le-au cistigat in instanta. Ulterior, in locul acestora au aparut case construite haotic, terase si garaje. Chiar in prezent, citeva din parcurile mai mari sint amenintate cu disparitia, cazurile de revendicare aflindu-se pe rolul instantelor de judecata. Enumeram numai parcul de linga Colegiul National „Stefan Velovan“ si Parcul Cornitoiu. La acestea se adauga Balta Craiovitei si parculetul de linga Biserica „Madona Dudu“. Conform RAADPFL, numai in ultimul an, circa 80 de hectare de verdeata din parcurile publice au fost distruse, locul lor fiind luat de constructii. La aceste distrugeri adaugam si pe cele provocate prin „bunavointa“ primariei, care a gasit pretexte pentru a mai elimina din zonele verzi care „deranjau“ circulatia masinilor pe unele bulevarde. Scuarul din fata cladirii Universitatii a disparut in numai doua zile. Zonele verzi de pe marginea bulevardului Calea Bucuresti sint amputate pentru a face loc unor parcari. Asfaltul inghite tot. Chiar si un proiect de modernizare a centrului istoric presupune ca o mare parte din parculetul din fata statuii lui Mihai Viteazul sa dispara. Unde nu e primaria sint privatii. In fata Universitatii a rasarit o terasa pe un loc care inainte era plin de verdeata.
Autoritatile locale ridica din umeri
Autoritatile locale spun ca deocamdata nu mai exista solutii tehnice pentru extinderea zonelor verzi din Craiova si ca, din pacate, nu pot opri fenomenul de distrugere a celor deja existente.
Spre exemplu, daca un craiovean a cistigat in instanta o felie de spatiu verde si cere autorizatie de construire, nu poate fi refuzat. De cele mai multe ori, alesii locali voteaza pe banda rulanta cererile de schimbare de destinatie a anumitor terenuri din zone verzi in zone pentru locuinte.
„In caz ca Planul de Urbanism General (PUG) sau Planul de Urbanism Zonal (PUZ) nu corespunde cu solicitarea, persoanei respective i se spune ce trebuie sa faca. Intocmeste un Plan de Urbanism de Detaliu (PUD) si cere schimbarea de destinatie a terenului, solicitarea urmind sa fie supusa aprobarii consilierilor locali. Aici nu este o norma batuta in cuie. Se analizeaza de la caz la caz. Una este sa ceri sa-ti faci un motel intr-o zona verde de la marginea orasului, alta este sa vrei sa-ti faci casa intr-un parc central. In cele din urma, consilierii locali sint cei care decid. Nemultumiti sint de tot felul“, a declarat Daniel Marculescu, arhitect-sef al Primariei Craiova. In conditiile extinderii intravilanului municipiului, arhitectii ar putea prevedea in PUG zone interzise construirii, care sa fie amenajate ca parcuri. Cum insa majoritatea terenurilor de la periferie au devenit private, primariei nu i-ar ramine decit sa achizitioneze teren cu bani de la buget pentru acest lucru.
Codasii tarii: 3,2 metri patrati de spatiu verde pe cap de locuitor
In Craiova, media de zona verde pe cap de locuitor este de 3,2 metri patrati, cu mult sub cea pe tara, care este de 15-16 metri patrati. Comparativ cu alte orase mari, situatia sta la fel. Timisoara are o medie de 12 metri patrati pe cap de locuitor, Ploiesti – 10 metri patrati, Constanta – 8,72 metri patrati. Mai bine stau Braila – 15,81 metri patrati pe cap de locuitor si Brasov – 16 metri patrati pe cap de locuitor. In acest clasament, Craiova ar fi pe ultimul loc in tara din acest punct de vedere. Daca defrisarile pentru constructii in parcurile publice continua in ritmul actual, orasul nici nu va mai intra intr-un clasament de acest gen. Ca sa nu mai spunem ca normele internationale prevad pentru orase un minimum de 12 metri patrati de spatiu verde pe cap de locuitor. Totusi, responsabilii din cadrul Agentiei de Protectie a Mediului Craiova spun ca, pina in prezent, in România nu exista reglementari legislative in acest sens si afirma ca literatura de specialitate de pina acum recomanda cel putin 1,5 metri patrati de spatiu verde pe cap de locuitor.
Agentia de Mediu, doar pe post de consultant
„Cu cit e spatiu verde mai mult si mai bine ingrijit, cu atit e mai sanatos pentru populatie“, a afirmat Cristiana Toma, directoare executiva a Agentei Regionale de Protectia Mediului (ARPM) Craiova. Totusi, reprezentantii ARPM sustin ca nu au dreptul de a-si da acordul sau de a aviza schimbarea destinatiei unui teren. Acestia pot cel mult sa vina cu unele sugestii si recomandari.
ARPM poate sa vina cu argumente puternice numai daca activitatea desfasurata pe terenul pentru care se cere schimbare de destinatie este considerata poluanta.
