http:http://www.youtube.com/watch?v=3rGNa1KlTGA
http:http://www.youtube.com/watch?v=gVAWd6OAqmg
Theodor Stolojan a explicat, în redacţia GdS, ce pericole ne pasc în criza economică în care va intra România. El a mai spus că ne expunem unui „risc major“ dacă se adânceşte diferenţa dintre importuri şi exporturi şi a arătat cum au făcut băncile străine bani de pe urma românilor.
Candidatul PD-L pentru funcţia de prim-ministru, Theodor Stolojan, ne-a vizitat ieri la redacţie, unde a făcut o radiografie a crizei economice. „Nu suntem în criză, dar vom intra în curând“, a spus Stolojan. Omul de rând percepe că este criză atunci când bagă mâna în buzunar pentru a-şi plăti rata la credit. Stolojan a arătat că, momentan, România a fost ocolită de criza financiară, dar ne paşte un „risc major“, şi acela este deficitul de cont curent, adică diferenţa dintre importuri şi exporturi, aspect care ne duce profund în criză economică, de data aceasta. „În legătură cu criza, există două canale pe care simţim efecte directe. Unul este canalul financiar, pentru că România s-a dezvoltat pe baza datoriei externe şi pe creditare externă de la băncile-mamă din străinătate către băncile-fiice din România. Cel de-al doilea canal este cel legat de reducerea volumului de investiţii directe din România“, a spus oaspetele GdS. Stolojan a explicat că greşeala majoră a ţării este că s-a dezvoltat pe datoria externă, care acum este de trei ori mai mare decât în anul 2004, atingând cifra de 65 de miliarde de euro (datorie publică şi a firmelor din România către exterior). Efectele directe au fost legate de creşterea costurilor cu finanţarea externă, aspect care s-a văzut direct la credite. Băncile-fiice s-au împrumutat mai scump de la băncile-mamă, iar diferenţa de dobândă se recuperează de la români, care plătesc mai mult când se împrumută.
Bănci puternice, pe seama românilor
Prim-vicepreşedintele PD-L a explicat de ce este sectorul bancar din ţara noastră ferit de criza financiară în exterior: pentru că acest sector a cunoscut cea mai mare dezvoltare în România în ultimii ani, pe baza creditelor către populaţie la dobânzi fantastice. „Nu avem probleme cu băncile din România, pentru că au anunţat ani şi ani creşteri masive de active şi de profituri, nu de 10%, nici de 20%, ci de 30-40%, pentru că milioane de români au luat credite. În ultimii ani, băncile din România au înregistrat cea mai mare dezvoltare din toată Europa. (…) Acum se vorbeşte despre un atac la adresa leului. Păi este normal, pentru că investitorii străini sunt atraşi de dobânzi la depozite de 12% pe an, ceea ce înseamnă foarte mult faţă de cât ar câştiga în ţările lor“, a opinat Theodor Stolojan. El a adăugat că băncile mari care au în spate bănci-mamă puternice din exterior, cum ar fi Erste Bank, Societe Generale şi Raiffeisen Bank, nu vor avea nici un fel de problemă pe piaţa românească. O situaţie cu adevărat sigură pentru România ar fi, în concepţia prim-ministrului din partea democrat-liberalilor, trecerea României la euro, pe motiv că vulnerabilitatea este „mult mai mică în zona euro“.
„Investiţi pe bursă“
Despre cel de-al doilea canal de care a vorbit Stolojan – reducerea investiţiilor directe din România, premierul ales de PD-L spune că au dispărut investiţiile de portofoliu de pe Bursa de Valori Bucureşti (BVB), aspect care a condus la căderea acesteia. Stolojan le dă un sfat pragmatic investitorilor, pornind de la ideea că, dacă achiziţionezi acţiuni în prezent, la preţuri mici, vei putea câştiga ulterior, la o revenire a BVB: „Acum este momentul să faci dovadă de patriotism profitabil în România, să investeşti pe bursă, pentru că sigur vei câştiga mai târziu. Sunt societăţi bune cotate, dar chiar bune, care au preţuri foarte mici la acţiuni. Acum, cu o investiţie minimă, poţi schimba cotaţia acţiunilor, dar nu înţeleg de ce nu se cumpără“.
De ce nu investeşte la SIF Oltenia
Stolojan a dezvăluit cum investeşte pe Bursă. Şi-a restructurat portofoliul, în sensul că trei sferturi din capital l-a investit pe portofoliu şi cu un sfert joacă mai des pe BVB. Stolojan a exemplificat că a cumpărat acţiuni la BRD şi la SIF Banat-Crişana, dar a specificat foarte clar că nu va investi la SIF Oltenia sub nici o formă: „Ca să investeşti îţi trebuie două lucruri: să cunoşti compania şi să ai încredere în managementul acesteia. Ori eu nu cumpăr la SIF Oltenia pentru că nu am încredere în managementul de aici. Am auzit că aici se ceartă un patron de la o echipă de fotbal cu alt patron de pe nu ştiu unde“.
Riscul major al crizei
Deficitul de cont curent (adică importurile mai mari decât exporturile), care în prezent a ajuns la 13% din PIB, reprezintă riscul major pe care îl vede Stolojan pentru economia României. „Măsura ar fi reducerea consumului, pentru a scădea importurile. Canalul contracţiei economice, care a început în SUA şi ţările europene şi care va izbi România este legat de trei factori: reducerea activităţii în industria auto (în România sunt multe fabrici care exportă componente auto), scăderea activităţii în construcţii şi reducerea banilor care vor intra în ţară anul acesta de la românii din străinătate“, a precizat Stolojan. El anticipează că la noi criza va dura cel puţin un an, „până se aşază praful“. Ca şi soluţii, acesta propune ca Banca Central-Europeană să ţină deschisă o linie de credit pentru băncile centrale ale ţărilor din zona noneuro, dar care sunt în UE, astfel încât pentru dificultăţi de lichiditate BNR să se împrumute de la Banca Central-Europeană. Theodor Stolojan şi-a încheiat pledoaria economico-financiară din redacţia GdS cu un sfat pentru naţiune: „Români, petrecerea s-a terminat! Trăitul pe datorie nu mai merge. Urmează criza!“.
