Mesterul Manole era la circiuma, iar Ana tinea de sase la ajutoare

Personaj cu apucaturi voinicesti, dl Mischie l-a facut timpit pe dl Grebla. L-a facut timpit si a subliniat ca afirmatiile pe care prefectul de Gorj le facuse cu o zi inainte in presa sint de-a dreptul nenorocite. In plus, a mai zis Mischie, Grebla e imbicsit la creier. Iesirea dlui Mischie contrazice cumva afirmatiile unui oltean celebru, sociologul Dumitru Draghicescu, autorul lucrarii „Din psihologia poporului roman“. Draghicescu, referindu-se la caracterul sociabil al romanului, lasa un martor strain, un francez, sa ne faca portretul natiei. „… frunte lata, sprincene groase, ochi nu atit vii, cit blinzi si mingiiosi…“. Ii recunoasteti aici, desigur, si pe dnii Grebla si Mischie. De unde insa inversunarea celor doi? De unde patima? Cum e de fapt romanul, blind si mingiios, ori aprig si la vorba „pompos“? Harnic sau lenes? Cinstit sau bleg de cinstit? Prefectul de Iasi, autorul taraboiului cu telefoanele ascultate, e sarac, cinstit, blind, mingiios sau „timpit“, de si-a dat demisia din functia de prefect?

Cind dl presedinte Iliescu spune ca investitorii straini nu ne mai calca din cauza inaltimii spagii si a comisioanelor mai mari decit afacerea propriu-zisa, ce sa mai zici despre firea romanului, despre fruntea lui lata si sprincenele groase? Cum s-o incrunta fruntea la tocmeala si cum se destinde ea dupa batutul palmii, cind romanul se arata blind si mingiios? Pentru ca, pina la urma, cam tot din asa ceva s-au luat dnii Grebla si Mischie.

Un bodyguard gaseste o borseta cu zece mii de dolari si o duce la politie. Chestie extraordinara pentru o tara in care oamenii lui Stoaca, Stanga, Sopirla sau Somoiog te fac la buzunare ziua si noaptea, in strada sau in casa.

Exceptionala e si intimplarea cu pensionara care a inapoiat o sacosa cu 120 de milioane de lei, pe care o luase din greseala. Exceptionala fiindca femeia primea de la stat o pensie de un milion doua sute, iar de la soarta de o suta de ori mai mult. O data i-a suris norocul si femeia s-a scuturat de el ca de un vis urit.

In vremea asta, la Facaieni, primarul a interzis bautura in circiuma, unde napastuitii de tornada isi inecau amarul asteptind ajutoarele. Nu punea unul mina pe un ciocan, pe un fierastrau, pe o mistrie. Mitul lui Manole palea la Facaieni, pentru ca Manole era in circiuma, iar Ana tinea de sase la ajutoare, s-apuce si ei ceva, fiindca la intins mina se-nghesuiau si cei ocoliti de vijelie.

Tot in vremea asta, nemtii, in frunte cu cancelarul, se organizau cu mic cu mare, fara sa astepte ajutoare, sa scoata Germania de sub apa. Noi ne aflam, parerea mea, intre aprecierile lui Mischie, Grebla, pe de-o parte, si vesnica teama de la Facaieni ca nu prindem iarna fara ajutoare.