http://www.youtube.com/watch?v=_l15LAMniPY
Candidatul Alianței Creștin-Liberale (ACL) pentru scaunul de la Cotroceni, Klaus Iohannis (foto), a acordat, în exclusivitate, un interviu Gazetei de Sud, cu ocazia vizitei sale de vineri la Craiova. Sasul din Sibiu spune că nu are frici și nici obstacole în campania electorală. Se adresează foarte mult tinerilor și are încredere atât în electoratul din mediul urban, cât și în cel din mediul rural. Klaus Iohannis spune că realizările lui pot fi văzute cu ochiul liber, iar acesta este unul dintre cele mai puternice argumente cu care intră în cursa pentru prezidențiale.
Gazeta de Sud: Domnule Iohannis, să începem cu ceva de actualitate, mai exact cu ordonanța care legalizează traseismul politic. În urmă cu câteva luni, în Dolj, mai mulți primari au dat de înțeles că vor să fie în PSD. Odată cu aceștia, dintre care unii sunt foarte populari, nu va pleca și electoratul?
Klaus Iohannis: Acest lucru nu se întâmplă. Este o încercare disperată a PSD-ului de a crea un avantaj electoral pentru propriul candidat, care e posibil să fie primul-ministru. Însă, această schemă nu va funcționa. Este o ordonanță de urgență care încalcă înțelegerea noastră comună asupra sistemului democratic din România, asupra modului în care trebuie să relaționeze alegătorul cu alesul. Dar, în mod paradoxal, nu îi va ajuta cu nimic, pentru că aceste alegeri din toamnă, alegerile prezidențiale, sunt altfel decât alegerile europarlamentare sau parlamentare. La acestea, contează destul de mult partidul, pentru că oamenii știu asta, chiar dacă votul este uninominal. La prezidențiale, sigur, contează într-o anumită proporție partidul, dar contează cel mai mult candidatul. Alegătorul merge și votează un om, nu un partid. Nu trebuie să ne facem iluzii, foarte mulți primari ne-au spus că sunt sub presiunea PSD-ului, sub presiuni de la guvern, și există promisiuni de la guvern că li se rezolvă anumite doleanțe dacă vin mai aproape de partidul de guvernare. Este o abordare fundamental greșită, dar uzuală, din păcate, în special în perioadele în care guvernează PSD-ul. Aceste lucruri sunt îngrijorătoare, dar nu vor duce automat la un transfer de electorat. Cum știm foarte bine că, între cele două tururi de scrutin, nu se produce un transfer automat de electorat dacă unul dintre candidații care nu intră în turul doi dă un semnal. Așa nu se va produce nici dacă primarul trece de la PNL la PSD – sper să nu fie cazul – și nu înseamnă că oamenii din comuna respectivă, dintr-o dată și peste noapte, se hotărăsc să nu mai voteze candidatul PNL, ci candidatul PSD.
GdS: La ce presiuni asupra primarilor vă referiți?
K.I.: Sunt foarte mulți primari care spun că sunt căutați de politicieni din arcul guvernamental care încearcă cu tot felul de povești să-i convingă fie să treacă în partidul de la guvernare, fie să facă ceea ce se numește un noncombat în timpul alegerilor, adică să nu se implice.
GdS: Sunt și constrângeri financiare?
K.I.: Sunt promisiuni care țin de ce poate face guvernul, poate foarte ușor să aloce, dacă dorește, spre exemplu, bani pentru drumurile comunale, acolo unde primarul este prietenos guvernului, și să nu aloce acolo unde primarul este din opoziție. O abordare fundamental greșită, dar nu surprinzătoare, pentru că PSD este partidul baronilor care dispun după bunul lor plac, de multe ori, de banul public. Este regretabil, dar acesta este un fapt cu care trebuie să ne luptăm în aceste alegeri.
„Primarii care trec acum de la PNL la PSD oricum nu ar fi făcut campanie pentru mine“
GdS: În termeni realiști, trecerea la un partid a unui primar înseamnă, dacă nu chiar automat, un număr mai mare, un bazin electoral mai mare. Pentru că la țară oamenii depind de primar pentru ajutoare sociale…
K.I.: Primarii care trec acum de la PNL la PSD sunt oameni care oricum nu ar fi făcut campanie pentru mine, pentru că sunt nenumărați primari cu care am vorbit și care mi-au spus: „Domnule președinte, indiferent ce ne promit și ce ne spun, noi rămânem în partidul nostru, unde am fost și până acum“. Iar cei care acum totuși pleacă sunt oameni care oricum au fost slabi și nu ar fi făcut campanie pentru noi, pentru ACL. Pierderea nu este mare deloc, dar semnalul politic dat de guvern este unul foarte prost. Dacă două ambasade importante, cea a Statelor Unite și cea a Marii Britanii, s-au exprimat aproape direct împotriva acestei ordonanțe, lucrurile sunt văzute prost și vor funcționa prost.
GdS: V-ați născut în România, aici v-ați dezvoltat ca om politic, printre aceiași politicieni. De ce lumea ar trebui să creadă că dumneavoastră sunteți altfel decât ceilalți?
K.I.: Pentru câteva motive destul de simple. Sunt politician de 15 ani, dar am arătat în Sibiu că se poate face o administrație corectă, se pot crea zeci de mii de locuri de muncă în doar câțiva ani, se poate reabilita un oraș întreg, se poate face politică fără spectacol inutil, se poate face politică pentru oameni. Dacă am demonstrat că asta se poate face în Sibiu, sunt hotărât să arăt că se poate face în toată țară. Pentru politicieni, se aplică, în mare, aceleași reguli ca pentru orice carieră. Dacă ai dovedit într-un loc că ai fost capabil și ai făcut ceva, poți să urci pe următoarea sau pe următoarele trepte. Iar dacă acolo unde ai fost nu ai performat, se pun mari semne de întrebare dacă este bine să te duci mai departe. Or, ceea am făcut eu în politică, în administrație, nu numai că se poate povesti, se poate vizita. Oricine poate să meargă în Sibiu și să se convingă: este sau nu este așa? A fost Capitală Culturală Europeană, a fost apreciat efortul Sibiului. Iar aici nu vorbim doar de câteva piețe pavate și străzi reabilitate, cu toate că și acestea sunt foarte importante, mai ales pentru sibieni. Însă, întregul oraș funcționează foarte bine, iar aceste lucruri, după cum putem să observăm foarte ușor, sunt dependente de cum se administrează și cum se promovează orașul.
GdS: Oltenia este roșie. Oamenii de aici votează preponderent PSD de 20 de ani. Cum încercați să îi convingeți să schimbe culoarea?
K.I.: Îi vom convinge pe oameni, fiindcă venim în fața lor, acum, astăzi (vineri – n.r.), în fața colegilor și colegelor din partid. Ei trebuie să fie interfața mea, interfața noastră cu alegătorul. Este foarte important să se transmită direct ceea ce vrem noi, să se explice fiecăruia în parte că noi chiar putem să schimbăm lucrurile. Am demonstrat la Sibiu că șomajul poate fi trimis în altă parte. De zece ani nu mai există șomaj în Sibiu. Asta nu fiindcă ne-a căzut ceva din cer pe orașul Sibiu, ci fiindcă noi am muncit pentru asta. Pe drum am discutat un pic despre problemele economice ale Craiovei. Este foarte trist să auzi că un oraș mare, cu istorie și cu oameni care sunt capabili să miște lucruri, are un șomaj de aproape 10%. Nu vă supărați, este inadmisibil. Asta se numește proastă sau extrem de proastă guvernare, și locală, și națională. Altfel, cum vă explicați că în Craiova majoritatea oamenilor lucrează la stat sau sunt șomeri? Sunt foarte puține locuri de muncă bine plătite.
„Am fost îngrozit de modul în care se desfășoară traficul rutier în zona Craiovei“
GdS: Sunt puține investiții în oraș, populație îmbătrânită, și este un bazin electoral care cu greu v-ar vota pe dumneavoastră. S-au mai făcut promisiuni…
K.I.: O să-i convingem pe oameni că noi abordăm lucrurile altfel și să știți că, în Oltenia, oamenii nu sunt esențialmente diferiți de cei din Ardeal, Moldova sau Banat. Toți așteaptă să se creeze locuri de muncă, toți vor să trăiască mai bine, toți sunt dispuși să muncească dacă au pentru ce și dacă au unde. Or, noi chiar știm să rezolvăm aceste lucruri, eu știu cum să le rezolv. Iar dacă vom avea un guvern de dreapta, guvernul nostru, vom rezolva foarte multe din aceste probleme. Am fost de-a dreptul îngrozit de modul în care se desfășoară traficul rutier în zona Craiovei. Este inadmisibil! Un oraș mare care, pe lângă faptul că are șomaj, are, totuși, și o industrie. Nu are legături serioase cu Europa, cu centrele vitale ale României. Aceste lucruri trebuie să ne dea nouă, și oamenilor de aici foarte mult de gândit. Oare de ce sunt lăsați așa, la margine? Și atunci, încet-încet, vor înțelege.
GdS: Înțeleg că dumneavoastră considerați că nu există diferențe între electoratul din Ardeal și cel din Oltenia, spre exemplu.
K.I.: Veți fi surprins. Nu există diferențe fundamentale între oamenii din zone diferite ale țării. Și, credeți-mă, știu despre ce vorbesc. De luni întregi merg prin toată țara și mă întâlnesc zilnic cu foarte, foarte mulți români. Și toți vor același lucru: un trai decent, un loc de muncă sigur și relativ bine plătit, școli pentru copiii lor, vor să nu le mai plece copiii afară la lucru, vor să aibă o conducere decentă. Sunt lucruri simple, cu toții ne dorim lucruri simple, doar că mulți politicieni, în loc să rezolve aceste lucruri, ne prezintă tot felul de baloane de săpun și foarte multă vorbă care, din păcate, nu se concretizează în proiecte.
GdS: Istoria a demonstrat, totuși, că Ardealul votează cu dreapta, iar partea de sud a țării merge cu stânga.
K.I.: Eu îmi permit să vă contrazic, fiindcă avem proba contrarie într-un județ care este destul de aproape de dumneavoastră. Este vorba despre județul Călărași, care, până acum câțiva ani, a fost mai roșu decât județul Dolj și, iată, în câțiva ani, întreg județul a devenit unul liberal. De ce? Pentru că oamenii noștri de acolo sunt deosebit de puternic implicați, au arătat oamenilor de acolo cum se pot rezolva problemele, și iată că se poate.
GdS: Tineretul nu prea iese din casă la vot. Ați declarat că îi veți convinge prin intermediul rețelelor de socializare. Cum va ieși un tânăr din casă în ziua alegerilor ca să vă voteze pe dumneavoastră?
K.I.: Fiind motivat prin abordările mele. Avem o abordare specifică pentru tineri, mesajul meu este destinat cu precădere tinerilor și veți vedea că, atunci când intrăm în campanie, lucrurile se vor schimba. Nu cred că vom avea o participare de 100% la tineri, nici nu cred că se poate obține așa ceva, dar inclusiv tinerii vor vedea că este important să se prezinte la vot. Iar abordarea pe care o am este una care sunt convins că îi va face pe mulți să meargă la vot, chiar dacă, până acum, nu au făcut acest lucru.
„Este important
nu numai să atragem tinerii la vot“
GdS: Sunt tinerii electoratul-țintă al dumneavoastră?
K.I.: Sunt grupul pe care mă concentrez cel mai mult, din două motive: sunt oameni care vor să schimbe lucrurile – au energia să facă asta – și sunt generația care, dacă vrem să schimbăm România, va schimba România. Generația mea sau a celor care au intrat mai repede în politică poate, eventual, să înceapă o nouă abordare, dar punerea în practică nu mai este a generației mele, este a generației de tineri. Iar din aceste două motive cred că este foarte important nu numai să îi atragem la vot, ci să-i atragem în dezvoltarea României.
GdS: Ne întoarcem puțin la primari. Este clar că, în mediul rural, majoritatea locuitorilor de acolo votează cum le indică primarul. Este o axiomă demonstrată în timp. Dumneavoastră v-ați putea baza mai mult pe cei de la oraș să iasă la vot, aduceți noutatea în privința asta și, tot timpul, orașele au avut o înclinație către dreapta. Cum îi atrageți, totuși, pe ceilalți?
K.I.: Cu campania electorală pe care o facem. De aceea se face campania electorală, de aceea se prezintă conceptul unui candidat, al unui partid. Noi încercăm să îi convingem prin abordarea noastră. Eu și partidul meu vrem să ajungem, după zece ani de guvernare de dreapta, la un obiectiv foarte important pentru noi toți: România prosperă și puternică. Asta este ceea ce vrem să facem cu România. Orice altceva sunt lucruri sectoriale, politici guvernamentale care se pot discuta, însă oamenii trebuie să înțeleagă că aici sunt două direcții fundamental diferite. Este PSD, care merge spre electoratul captiv și ținut captiv, cu mâna întinsă la stat, care păstrează sărăcia oamenilor, și abordarea noastră, care duce la dezvoltarea României.
GdS: Tocmai, că tinerii, cei care ar avea puterea schimbării, au o oarecare lehamite față de promisiunile electorale…
K.I.: Sunteți foarte pesimist. Eu sunt mai optimist. Cred că o să ne audă.
„Când merg în cabina de vot, oamenii se vor gândi cum vor ei să arate România lor“
GdS: De exemplu, dacă domnul Ponta ar candida – pentru că am văzut că ați pus sub semnul întrebării candidatura sa, și ajungem și acolo -, el are pârghii ca prim-ministru să promită, să dea ordonanțe de urgență. Cum recuperați acest handicap față de primul-ministru?
K.I.: Important este dacă promisiunile acelea sunt credibile, or aici – dacă vorbim despre primul-ministru și despre mine – avem doi candidați cu profil foarte diferit. Eu nu sunt cunoscut pentru promisiuni și nici pentru vorbă multă. Eu sunt cunoscut pentru faptul că, dacă am promis ceva, fac acel lucru. Iar primul-ministru este cunoscut pentru exact contrariul, promite orice și, de făcut, mai puțin și altă dată, dacă se poate. Oamenii știu aceste lucruri și vă spun că, în ziua votului, când merg în cabina de vot și pun ștampila, se vor gândi, probabil, mulți, cum vor ei să arate România lor, și atunci vor vota în cunoștință de cauză.
GdS: Care este cel mai mare obstacol pentru dumneavoastă, în precampanie și în campania electorală?
K.I.: Nu există nici un obstacol. Orice obstacol poate fi eliminat. Suntem într-o competiție și, în definitiv, oamenii vor hotărî dacă vor să meargă într-o direcție sau în alta.
GdS: Vă e frică de ceva?
K.I.: Absolut deloc. Nu mi-e frică și, probabil, țintiți la acele invenții venite din partea unui anumit spectru, atacuri și așa mai departe. Nu îmi plac fiindcă nu așa cred că trebuie să se desfășoare o campanie electorală. Ea trebuie să fie centrată pe proiecte politice și nu pe atacuri la persoană. Dar, în același timp, sunt foarte realist. Știu cum se fac campanii electorale în România, sunt la a șasea campanie electorală. Nu mi-e frică de aceste atacuri, de aceste acuzații fanteziste venite din zona PSD-ului, și să știți că nici oamenii nu sunt impresionați deloc. Este foarte ușor de văzut că ele sunt conjuncturale și sunt inventate pentru campania electorală.
GdS: Ați fost în vizită la țară, în calitate de candidat?
K.I.: Am fost la țară, la bunicii mei. Eu am petrecut verile la țară. Din păcate, România rurală nu s-a schimbat fundamental de pe vremea când am fost eu copil, iar asta este una dintre problemele pe care trebuie să le rezolvăm. Cunosc foarte bine tipologia oamenilor de la țară și, da, am fost și foarte recent, și înainte să fiu candidat. Sunt foarte multe evenimente la care am participat în calitate de politician. Cunosc foarte bine atât mentalitatea celor de la țară, cât și pe a celor de la oraș.
„Oamenii de la țară intuiesc foarte multă politică”
GdS: Credeți că omul de la țară are răbdare și înțelege ceea ce spuneți dumneavoastră, un program bazat pe proiecte, fără scandal?
K.I.: Vă spun că da. Poate chiar mai mult decât omul de la oraș, care este sub presiunea știrilor de ultimă oră sau sub presiunea discuțiilor cu vecinii, cu prietenii, iar fiecare vrea să fie mai informat. Vă spun că oamenii de la țară nu sunt oameni care pricep mai puțin. Ei au altfel puse interesele, dar de multe ori percep un om mai repede decât cineva care trăiește o viață foarte agitată. Sunt foarte liniștit în această privință și, chiar dacă nu-și iau timpul să aprofundeze programul pe care îl prezintă un politician sau altul, ei îl evaluează. Omul de acolo îl vede la televizor, îi aude vocea la radio, vorbește cu vecinul, „ce ai auzit despre sasul, despre neamțul de la Sibiu?“. Oamenii vorbesc și, chiar dacă, câteodată, avem impresia că viața la țară nu-i face pe oameni să știe foarte multă politică, ei intuiesc foarte multă politică.
GdS: Că tot am ajuns în spectrul acesta, s-a vorbit despre orientarea confesională. Este aceasta o problemă în cazul dumneavoastră?
K.I.: În cazul meu, sigur nu. Mă bazez pe o experiență de 15 ani. Pe mine mă votează lumea, de când am intrat în politică, nu pentru că sunt neamț și luteran, dar nici nu mă votează pentru că sunt neamț și luteran. Aceste lucruri, dacă ai un proiect politic, nu prea mai contează. Omul, dacă vede un politician care știe să-și facă treaba, atunci îl votează. Nu contează dacă e luteran sau ortodox. La vot nu este despre biserică, la vot este despre politică și despre administrație. După aceea, putem să mergem cu toții la biserică. Sunt și eu creștin cum sunteți dumneavoastră, poate nu mergem cu toții la aceeași biserică, însă credem în aceleași lucruri. Iar oamenii nu vor să audă despre biserică la politică cum nu vor să audă invers. Ei știu foarte bine să țină lucrurile despărțite. Doar primul-ministru a crezut că dă o lovitură de imagine senzațională dacă aduce aceste două teme, etnicitatea și religia, în discuția electorală, în campania electorală. Eu nu am nici o problemă cu asta, problema o va avea primul ministru pentru că a introdus aceste teme în dezbatere.
GdS: La precedenta vizită – și nu numai atunci -, v-am întrebat despre stilul dumneavoastră de om politic. S-au spus multe despre dumneavoastră, că sunteți moale, că vă topiți ca înghețata în luna august. Încercați să vă schimbați din mers?
K.I.: Iată că este luna august și nu m-am topit. Nu am de gând să mă schimb nici din mers, nici din principiu. Profilul meu de politician este cunoscut, nu am de gând să îl schimb și cred că este profilul de politician pe care îl așteaptă oamenii.
„Nu discut despre Victor Ponta și nici despre Elena Udrea”
GdS: Vorbeam mai devreme despre Ponta – candidat sau nu. De ce spuneți asta?
K.I.: Din simplul motiv că nu și-a anunțat candidatura, nu este desemnat. Nu este nici anunțat, nici desemnat.
GdS: Și-a anunțat la Craiova candidatura.
K.I.: Deocamdată. Să vedem dacă va fi și desemnat.
GdS: Dumneavoastră sunteți sigur candidatul ACL și veți rămâne?
K.I.: Eu sunt și anunțat, și desemnat, și voi rămâne candidat.
GdS: Ce vă place și ce vă displace la Victor Ponta?
K.I.: Nu discut despre Victor Ponta.
GdS: Elena Udrea atunci?
K.I.: Nici despre Elena Udrea. Eu vorbesc despre programul meu politic. Ceilalți nu au decât să se prezinte ei.
GdS: Da, dar când Elena Udrea spune că nu veți ajunge în turul doi…
K.I.: Este problema Domniei sale să spună orice dorește în campania electorală, de aceea se face campanie.
GdS: Opoziția a încercat să vă lipească imaginea de Traian Băsescu.
K.I.: Ați observat, probabil, că unii vor să mă acuze că sunt de partea lui Băsescu. Alții spun că sunt împotriva lui Băsescu. Eu sunt fără Băsescu. Nu mă interesează. După părerea mea, politicianul Traian Băsescu este de domeniul trecutului. Nu am vrut să creăm noul partid de dreapta cu sau contra Băsescu. El este fără. Pur și simplu, el nu conține politicianul Băsescu și nici vreo moștenire de-a politicianului Băsescu. Cum nici candidatura mea nu are absolut nici un fel de treabă cu actualul președinte. Nu sunt un politician care este contra Băsescu, cum nu sunt un politician care este pentru Băsescu. Eu sunt, pur și simplu, politicianul care va fi președinte după Băsescu.
GdS: Dar politicianul Băsescu girează o fundație care poate obține procente importante , eventual decisive.
K.I.: Asta vom vedea. Eu nu cred în această poveste cu fundațiile decisive.
GdS: Pentru turul doi, la ce alianțe vă gândiți?
K.I.: La nici o alianță. De ce să mă gândesc la asta? Oamenii nu votează nici alianțe, nici partide. Oamenii votează oameni. Prezidențialele sunt cele mai clare alegeri.
GdS: Înțeleg că nu dați prea mare importanță mașinăriei de partid a puterii.
K.I.: Eu dau foarte mare importanță colegilor din partidul meu, din ACL, pentru că ei sunt oamenii care fac pentru mine campanie electorală în teritoriu.
GdS: Dacă în turul doi ar alege Elena Udrea cu Victor Ponta, pe cine ați vota?
K.I.: Pe nici unul. Nu vor ajunge.
GdS: Ipotetic vorbind.
K.I.: Nici ipotetic.
GdS: Dar ce faceți dacă nu ajungeți în turul doi, tot ipotetic?
K.I.: Ajung în turul doi.
GdS: Și când ați mai dat interviuri, în care erați dumneavoastră prim-ministru desemnat și candidatul la prezidențiale era domnul Antonescu, erați la fel de sigur că va rămâne formula aceea. Nu vă întrebăm degeaba.
K.I.: Niciodată nu s-au schimbat proiectele fiindcă eu le-am schimbat sau fiindcă nu am crezut în ele. Ultima dată, întreaga configurație din PNL s-a schimbat pentru că altcineva nu a crezut în proiect și s-a retras.
GdS: Ce mesaj aveți pentru craioveni și olteni?
K.I.: Mesaje foarte simple: să mă voteze și va fi mai bine.
GdS: Și președintele Băsescu a spus „să trăiți bine”.
K.I.: Iată că acolo nu a funcționat. De data aceasta va funcționa.
GdS: Pe ce vă bazați?
K.I.: Pe experiență. Puteți să luați experiența dovedită de atunci a primarului general al Capitalei. Nu știu ce ați putut urmări atunci în București, ce evoluții senzaționale. Și luați experiența primarului Klaus Iohannis, cu ce a reușit să facă. Nu avem altă posibilitate obiectivă de a verifica un manager public decât prin prisma a ce a realizat. Putem să mergem cu ani în urmă să vedem ce a promis și ce a realizat. Și atunci putem să ne dăm seama că sunt două feluri de oameni: unii care promit orice și nu fac mai nimic, alții care promit și fac. Cred că lumea mă consideră și pe mine ca făcând parte din cea de-a doua categorie, iar asta se numește o carte de vizită. Orice politician are o carte de vizită și se poate verifica foarte ușor. Ce va face în viitor putem doar să prespunem, dar ce a făcut în trecut și comparat cu promisiunile făcute este un lucru foarte ușor. Și cred că e un exercițiu foarte bun, care ar trebui să fie făcut câteodată și de jurnaliști. Nu doar să întrebe „ce veți face?“, ci și „ce ați promis și ce ați făcut?”.
GdS: Dacă ați ajunge președinte, cum veți proceda pentru desemnarea primului ministru?
K.I.: Constituțional.
GdS: Asta înseamnă ca majoritatea care este în parlament să vină la președinție cu un candidat.
K.I.: Constituțional.
GdS: Rămâne Victor Ponta, îl renumiți prim-ministru?
K.I.: E greu de spus „renumit“. Eu sper să ajung în situația în care voi fi la Cotroceni și se constituie o altă majoritate care va înlătura guvernul PSD și va propune alt prim-ministru, de exemplu pe Cătălin Predoiu.
GdS: Dumneavoastră v-ați exprimat la adresa dânsului ca unul dintre cei vizați. Deci nu era singurul candidat la funcția aceasta.
K.I.: Noi acum mergem pe această variantă. Nu luăm în calcul alte variante.
GdS: Aveți vreun viciu?
K.I.: Nu.
