22.3 C
Craiova
joi, 11 septembrie, 2025
Acasă Blog Pagina 493

Cărtărescu va inaugura ediția din acest an a Târgului de Carte de la Göteborg

0

Scriitorul Mircea Cărtărescu, unul dintre cei mai cunoscuți și traduși autori români în străinătate, va inaugura mâine dimineață ediția din acest an a Târgului de Carte Bok& Bibliotek de la Göteborg (26-29 septembrie), unde România participă în calitate de țară invitată de onoare. Potrivit agenţiei Agerpres, Cărtărescu va fi prezent la numeroase manifestări care se vor desfășura atât la standul României, organizat de Institutul Cultural Român, cât și în alte spații ale târgului.

În aceeași zi, va avea loc ceremonia de deschidere a standului românesc, la care vor lua parte: directorul Institutului Cultural Român de la Stockholm, Dan Shafran, președintele Institutului Cultural Român, Lilian Zamfiroiu, Maria Källsson, manager general al Târgului de Carte de la Göteborg, Androulla Vassiliou, comisarul european pentru Educație, Cultură, Multilingvism și Tineret, și Răduța Matache, ambasadorul României în Suedia.

România va participa la eveniment, printre altele, cu o expoziție care va cuprinde cele mai frumoase apariții editoriale din producția românească de carte din ultimii doi ani, pornind de la cartea pentru copii la albume de artă, de la cartea științifică la cea de beletristică, selecția fiind asigurată de Daniel Nazare, director al Bibliotecii Județene Brașov.

Printre invitați se numără scriitori consacrați din România—Gabriela Adameșteanu, Mircea Cărtărescu, Svetlana Cârstean, Marius Chivu, Daniela Crăsnaru, Mircea Dinescu, Dinu Flamând, Kanyadi Sandor, Dan Lungu, Ioana Nicolaie, Ioan Es. Pop, Varujan Vosganian, autori de prestigiu din diaspora—Cătălin Dorian Florescu, Dana Grigorcea, Norman Manea, Felicia Mihali, alături de scriitori, traducători, critici, editori, universitari și publiciști cunoscuți din Suedia.

Dolj: Campanie de informare cu ocazia Zilei Mondiale a Contracepţiei

0

Direcţia de Sănătate Publică Dolj (DSP), în parteneriat cu Europrotector, Autoritaţile publice locale care au în subordine Cabinetele Școlare, Asistenții comunitari, Mediatorii sanitari, Cabinetele de planing familial şi Cabinetele de Medicină de familie cu prilejul „Zilei Mondiale a Contracepţiei”, celebrată în fiecare an la data de 26 septembrie, va desfăşura campania de informare a populaţiei privind contracepţia, în perioada 26 septembrie – 15 octombrie 2013, cu sloganul Tinerii informaţi iau decizii responsabile!

Scopul campaniei este de a atrage atenţia asupra importanţei sănătăţii reproducerii şi a planificării familiale şi de conştientizare a femeilor de vârstă fertilă asupra riscului unei sarcini nedorite. Campania stimulează populaţia să-şi însuşească informaţii corecte privind metodele contraceptive şi sănătatea reproducerii. Obiectivele campaniei sunt: creşterea numărului de femei,în special tinere. informate corect asupra metodelor contraceptive; creşterea interesului femeilor faţă de contracepţie; scăderea numărului de sarcini nedorite; conştientizarea femeilor de vârstă fertilă asupra riscului apariţiei unei sarcini nedorite. Acţiunile de informare, educare şi comunicare planificate se concentrează asupra metodelor contraceptive, care pot fi utilizate în planificarea familială.  

DSP menţionează că în judeţul Dolj din anul 1994 funcţionează 7 cabinete de Planning familial, toate în mediul urban: 3 în Craiova şi câte unul în Bailesti, Calafat, Filiaşi şi Segarcea. În aceste cabinete îşi desfăşoară activitatea 12 medici generalişti cu competenţă în planificarea familială iar numărul de medici de familie din mediul rural  furnizori de servicii de planificare familială este de 175.

În ultimii ani  se constată o scădere a numărului de avorturi (mai ales a celor incomplete și provocate) și a ratei avortialitatii (numărul de avorturi raportat la numărul de nașteri). Astfel, daca în anul 2010 s-au înregistrat la nivelul județului 2.728 de avorturi din care 2088 avorturi incomplete și provocate și o rată a avortialității de 0.41,în anul 2011 numărul total al avorturilor s-a redus la 2.650, iar cel al avorturilor incomplete și provocate la 2031, pentru ca în anul 2012 numărul total al avorturilor să scadă la 2453, iar cel al avorturilor incomplete și provocate la 1759, iar rata avortialitatii a fost de 0.40.

Percheziţii în Gorj, Mehedinţi şi Caraş Severin la firme suspectate de evaziune cu un prejudiciu de 1,6 milioane de euro

0

Zeci de percheziţii au loc, miercuri dimineaţă, în judeţele Caraş-Severin, Mehedinţi şi Gorj, la persoane şi la sediile unor firme suspectate de evaziune fiscală cu un prejudiciu estimat la 1,6 milioane de euro, conform Mediafax.
La percheziţii, care au loc la 25 de adrese din cele trei judeţe, participă ofiţeri de la Brigada de Combatere a Crimei Organizate şi trupe speciale, sub coordonarea procurorilor DIICOT Timişoara.
Potrivit unor surse judiciare, 20 de percheziţii au loc în judeţul Caraş-Severin, patru în Mehedinţi şi una în Gorj, iar procurorii au emis 20 de mandate de aducere la audieri, persoanele vizate fiind suspectate de evaziune fiscală cu facturi false, prejudiciul adus statului fiind de 1.600.000 de euro.
Aceleaşi surse afirmă că în octombrie 2012, în urma unei sesizări a SRI, procurorii DIICOT Timişoara au început monitorizarea mai multor oameni de afaceri din judeţele Caraş-Severin, Mehedinţi şi Gorj, care emiteau facturi false către „firme fantomă” ce figurau pe numele unor oameni ai străzii sau care apoi erau închise. În baza acelor facturi, patronii îşi deduceau TVA, iar cei ale căror firme aveau profit îşi diminuau baza impozabilă, prejudiciind astfel bugetul.

Parlamentarii din Comisia Roşia Montană vizitează astăzi exploatarea minieră

0

Parlamentari din Comisia speciala pentru Rosia Montana vor vizita miercuri mai multe cariere din zona miniera Rosia Montana. Aleşii vor sta de vorbă cu autorităţile locale şi minerii, dar vor asculta şi opiniile contestatarilor, conform realitatea.net.
Din cei 21 de membrii ai Comisiei speciale pentru Roşia Montană, vor merge în teritoriu doar 12 parlamentari. Aceştia vor vizita, printre altele, staţia pilot de tratare a apelor acide, zona protejată Cărpeni, carierele Cetate, Cârnic, Orlea, Jig, zona protejată Biserica Greco Catolică, zona protejată centrul istoric.
Membrii Comisiei vor avea şi întâlniri cu sindicatul Viitorul mineritului şi ONG-uri locale pro minerit şi locuri de muncă, cu autorităţile locale/regionale, cu Alburnus Maior, cu Fundaţia Pro Munţii Apuseni, alte asociaţii şi fundaţii din oraşul Câmpeni.
Miercuri va fi invitat ministrul Dezvoltării şi Administraţiei, reprezentanţi ai Institutului Geologic al României, SRI, SIE şi inventatorul Jack Goldstein, iar joi persoane din conducerea Roşia Montană Gold Corporation, Gabriel Resources şi Minvest. Vineri vor fi invitaţi la dezbatere reprezentanţi ai BNR, Presedinţiei, Academiei Române, ai cultelor, Uniunii Arhitecţilor şi Academiei de Studii Economice.

Două cutremure în Moldova

0

Două cutremure cu magnitudini de 3,3 și respectiv 3,4 grade pe scara Richter s-au produs miercuri dimineața în Moldova, județul Galați, conform informațiilor publicate pe site-ul Institutului Național pentru Fizica Pământului (INFP), conform Agerpres.
Primul seism s-a produs la ora locală 3.36 (0.36 UTC), la o adâncime de 7 kilometri și a avut magnitudinea de 3,3 grade pe scara Richter. Cele mai apropiate localități de epicentru au fost Galați (16 km), Brăila (32 km), Măcin (38 km), Tecuci (51 km) și Focșani (59 km).
Cel de-al doilea cutremur, probabil o replică a primului seism, a avut magnitudinea de 3,4 grade pe scara Richter și s-a produs la ora locală 5,50 (2,50 UTC) în aceeași zonă și la o adâncime de 6 kilometri. Cele mai apropiate localități de epicentru au fost Galați (17 km), Brăila (31 km), Măcin (39 km), Tecuci (50 km), Focșani (57 km).
De la începutul lunii septembrie s-au produs 17 cutremure în România, în zona seismică Vrancea, în Transilvania (Hunedoara) și Moldova (Galați), nouă dintre acestea cu magnitudini de peste 3 grade pe scara Richter.

Bilanţul victimelor cutremurului din Pakistan a ajuns la 173 de morţi

0

Cutremurul puternic care a afectat marţi o regiune săracă şi izolată în Pakistan, în care încercau să ajungă miercuri echipe de intervenţie, s-a soldat cu cel puţin 173 de morţi şi sute de răniţi, potrivit unui nou bilanţ provizoriu, conform Mediafax.
Cutremurul cu magnitudinea 7,7, care a avut loc în apropiere de oraşul Awaran, în provincia Balucistan (sud-vest), a distrus numeroase case şi a fost resimţit până în India şi Iranul vecine.
Peste 300 de persoane au fost rănite.
Balucistanul este provincia cea mai mare, cea mai puţin populată şi cea mai săracă din Pakistan, dar bogată în resurse ca hidrocarburi şi minereuri.
Această provincie este devastată de violenţe împotriva minorităţii musulmane şiite, atacuri ale talibanilor şi lupte între rebeli secesionişti din cadrul Armatei de eliberare a Balucistanului şi forţe guvernamentale.

Târg de lumea a treia în Craiova

0

http://www.youtube.com/watch?v=zsi8UkE8UfU

Ieri a avut loc deschiderea oficială a Târgului Municipal Craiova. Co-mercianţii s-au trezit dis-de-dimineaţă cu marfa printre pietroaie, blăni şi mese nepregătite. Ziua în care fiecare trebuia să fie pe locul lui şi să îşi expună marfa s-a transformat într-o harababură totală. Oamenii care au venit cu gândul la cumpărături au găsit în loc de marfă şi un târg aranjat doar zarvă şi comercianţi care lucrau ca pe şantier.

Cea mai mare învălmăşeală este printre comercianţii de haine şi încălţăminte second-hand. Ei trag de saci printre bolovanii şi blănile care sunt aruncate peste tot. Prima zi de lucru din noua locaţie nu este deloc cum se aşteptau pentru că la spaţiile unde trebuie să îşi întindă hainele mai este mult de muncit. De la prima oră a dimineţii, forfota a început să se instaleze în târg. Comercianţii nu au mai stat pe gânduri şi s-au pus pe treabă. Din maşini de lux sau din Dacii care abia pornesc şi lasă în urmă un fum negru, bărbaţii mai forţoşi nu ezită să care cu spatele scânduri ca să îşi amenajeze locul în care îşi vor vinde marfa de acum înainte. Femeile întreţin atmosfera de târg, iar prin ţipete şi urlete îşi arată nemulţumirea faţă de ceea ce au găsit aici. „Trebuia să fie totul făcut până acum, nu să stăm noi, în al doişpelea ceas, să aranjăm mesele“, strigă din toţi plămânii o femeie îmbrăcată într-o fustă lungă, neagră, peste care şi-a pus un şorţ înflorat. Nu şi-au lăsat acasă nici copiii, care au intrat odată cu ei în febra mutării. Cei mici abia se văd dintre grămezile de saci de care se împiedică la tot pasul, dar asta nu îi ţine în loc să le aducă părinţilor ciocanul şi cuiele de care au nevoie. „Muncim de la mic la mare ca să ne câştigăm pâinea. Ne chinuim noi şi îi chinuim şi pe copii din cauză că nu s-a făcut ce ni s-a promis“, spune răspicat un bărbat, în timp ce bate de zor cu ciocanul cuie în blăni ca să îşi ridice taraba.

„S-au făcut multe şmecherii. Locurile s-au dat pe relaţii şi cunoştinţe!“

Marea nemulţumire a comercianţilor de haine şi încălţăminte second-hand este faptul că tarabele nu au fost împărţite aşa cum se aşteptau. Unii au prea mult spaţiu, alţii prea puţin pentru câtă marfă deţin, iar alţii au rămas pe dinafară. Cele 600 de locuri par să fie insuficiente şi să le dea mari bătăi de cap celor care de acum înainte o să îşi vândă în fiecare zi marfa în acest loc. „Eu vând de 20 de ani în târg. Am avut trei locuri în Târgul Romaneşti şi acum mi-au dat o jumătate de metru aici. Trebuia să ţină cont de oamenii care au plătit atâţia ani taxe. Nu ştiu cum s-au împărţit locurile, fiecare a luat locuri cum a putut. Alţii care nu au vândut în viaţa lor acum au câte trei-patru locuri. Nu e nici un fel de dreptate aici, şi-au bătut joc de unii dintre noi“, spune cu ochii plini de lacrimi Ileana Iliuţă.
Faptul că locurile nu s-au împărţit corect, după cum spun comercianţii, îi face pe cei mai mulţi să ţipe de se aude în tot târgul. Celor cărora nu li s-a dat loc suficient ca să îşi întindă hainele strigă în gura mare „Să se facă dreptate!“ şi, nervoşi, aruncă blănile din care trebuie să îşi construiască taraba. „S-au făcut multe şmecherii. Noi, ţiganii, am înfiinţat târgul de 17-18 ani şi au venit alţii care nu au vândut niciodată să ne ia locul. S-au dat la o singură familie câte şase-şapte locuri şi eu am un singur loc de 1,70 metri, nici măcar doi metri, cât au aproape toţi cei de aici. Locurile s-au dat pe relaţii şi cunoştinţe şi asta nu e corect şi normal“, spune disperată Maria Jurnea.
Pentru că locurile nu le ajung, cei care au rămas cu marfa pe afară s-au aşezat acolo unde au găsit un loc liber. Şi-au întins păturile şi celofanele albastre direct pe pământ numai să ocupe şi ei un loc, în speranţa că autorităţile o să vină să facă dreptate. „Ne-am pus aici pentru că nu am mai prins loc acolo unde trebuie să stăm noi de fapt. Nu e normal ce se întâmplă. Mai întâi trebuia să termine tot şi după aia să ne cheme pe noi să ne instalăm cu marfa în ordinea listelor, dar nu fac aşa. Fiecare e pe legea lui“, spune revoltată o femeie, în timp ce îşi întinde nailonul pe jos.

„Hai, dă cu putere ca să faci avere!“

Imaginea din prima zi a noului târg pare una desprinsă din lumea a treia: urlete, saci cu haine înşiraţi peste tot, copii de câteva luni aduşi în hărmălaie. O tânără mămică fuge pentru câteva minute de la taraba la care lucrează cu întreaga familie ca să îi schimbe scutecele micuţului. Pe o masă de lemn, copilul de nici un an, îmbrobodit cu o basma roşie cu flori, ţine în mână un corn de care trage cu poftă în timp ce mama îl schimbă. La taraba de lângă, o bătrână stă urcată pe masa de lemn şi bate cu ciocanul cuie în blana de sus, de care o să agaţe încălţămintea şi hainele atunci când totul va fi gata. În jurul ei, mai multe fete ale căror chicoteli răsună în întreg târgul îi fac galerie: „Hai, dă cu putere ca să faci avere!“. Supăraţi că lucrările nu sunt gata şi sunt nevoiţi să pună osul la treabă, unii încearcă să facă haz de necaz. Şi, ca să aibă mai mult spor, şi-au luat şi sticla de bere lângă ei.
Ion, un bătrân care scoate cu greu cuiele din blănile putrede, împreună cu fiul său, lipsit de puteri, ne vorbeşte despre condiţiile din noul târg unde au fost mutaţi: „E mai rău decât în ghetourile alea care erau până la revoluţie. Ca să fie ca în Occident nu trebuia să lase pe nimeni să vină aici până nu era totul gata. Primăria avea obligaţia să facă totul aici, să pregătească mesele şi noi decât să venim cu plasa. Noi am muncit de când există târgul de haine second-hand, am cumpărat blană, cuie şi ieri nu am mai avut nevoie să ne luăm nimic din partea cealaltă. Aici nu trebuia să fie balamucul ăsta. Trebuia totul pregătit cu o lună înainte. Mesele ăstea sunt micuţe şi nu ştiu unde o să îmi pun marfa“.

„Îţi rupi picioarele prin pietroaie. E dezastru în târgu ăsta“

Primii clienţi, veniţi mai mult din curiozitate, sunt bulversaţi de învălmăşeala pe care o găsesc în noul târg, de zgomotele făcute de ciocane, de praf şi blănile aruncate peste tot. Ion Berceanu este printre primii care au vrut să vadă cum stau lucrurile în locul în care s-a mutat Târgul Municipal Craiova: „Cea mai proastă idee! Au gândit cu picioarele, nu cu capul. Nu e terminat, nu e pusă fundaţia, mai trebuie cel puţin două luni până să fie totul gata. Îţi rupi picioarele prin pietroaie. E dezastru în târgul ăsta. Nu trebuia să îi dea drumul până nu era totul gata. Cer bani cu carul pentru taxe, dar condiţii nu fac. Nici măcar apă nu e trasă aici, nu se poate aşa ceva!“, afirmă bătrânul, care abia merge printre pietroaie. Printre blănile aruncate alandala, un alt client, ce ţine strâns o plasă în mână, merge cu grijă de frică să nu calce în cuiele lăsate la întâmplare de comercianţi: „Nu prea ai ce să vezi acum, în prima zi, pentru că nu e gata. E încă în construcţie şi să sperăm că o să arate mai bine pe viitor“, mărturiseşte Ştefan Tudosie.
Comercianţii de legume au început să apară şi ei, dar oamenii care şi-au descărcat marfa din maşini au stat cu ea întinsă pe jos. Sacii plini cu struguri au umplut zona. Pe lângă saci, oamenii au scos şi câteva lădiţe în care aveau puşi tot struguri. Clienţii nu au apărut încă. Cei care au venit cu marfa ieri în târg speră ca pe viitor condiţiile să se îmbunătăţească.

Nemulţumiri au şi comercianţii de haine noi

Şi în rândul oamenilor care vând haine noi e mare zarvă şi nemulţumire pentru că în faţa magazinelor lor vor fi aşezate alte chioşcuri şi tarabele cu mici. Oamenii spun că au investit mulţi bani în spaţiile în care urmează să îşi aducă marfa şi nu le convine să fie izolaţi de restul lumii: „Am investit bani aici, câte 100 de milioane, plus garanţia de nouă milioane, la care se adaugă şi taxa pe luna asta, în care noi nu am vândut nimic. Nu avem nici o alee pe care să poată lumea să meargă decent. Dacă vine o femeie cu căruciorul sau un bătrân îşi rup picioarele pe aici. Nu se poate aşa ceva!“, declară Simona Voiţă, una dintre cei care au investit în chişcurile din târg şi care acum se declară nemulţumită de condiţiile pe care le-a găsit.
De ieri, era normal ca toată lumea să fie gata cu amenajarea, însă oamenii spun că abia dacă şi-au terminat de făcut chioşcurile: „Am luat împrumut de la bancă să facem chioşcurile astea aici. Chioşcurile pe care le-am avut în târgul celălalt ni le-au demolat. Acum, aici trebuie să turnăm tot noi şi aleea pentru că la ce condiţii sunt nu avem cum să ne punem marfa nouă pe pietre. Dacă ştiam că o să fim izolaţi aici nu mai făceam nimic“, spune înverşunat Marin Vasile.
Comerţul în prima zi de deschidere a Târgului Municipal Craiova a început cu stângul. Oamenii nu au putut să îşi cumpere mai nimic, , şi au plecat acasă cu imaginea unui târg despre care nu înţeleg de ce a fost deschis dacă încă nu sunt terminate toate lucrările.

Medicul militar prins când lua 2.000 de euro mită, obligat să nu părăsească localitatea de domiciliu

0

Medicul militar Iancu Mocanu, prins în flagrant când primea 2.000 de euro mită pentru a opera un pacient, a primit interdicţie de a părăsi localitatea de domiciliu, informează b1.ro. Hotărârea luată de Tribunalul Militar Teritorial Bucureşti nu este definitivă, ea fiind deja atacată de procurori la Curtea Militară de Apel Bucureşti.

Iancu Mocanu, care are gradul de colonel şi este şeful secţiei Chirurgie Cardiovasculară II de la Centrul Clinic de Urgenţă de Boli Cardiovasculare al Armatei „Vasile Cândea”, a fost reţinut după ce a fost prins în flagrant astăzi, în timp ce primea 2.000 de euro de la cumnata unui pacient, în urma unei intervenţii chirurgicale pe cord deschis. Medicul mai avea în birou 16.500 de lei primiţi ca „atenţii” de la rudele pacienţilor, el spunându-le anchetatorilor că returna banii în cazul în care un pacient deceda.

CNA recomandă televiziunilor să evite difuzarea imaginilor violente cu maidanezi

0

Consiliul Naţional al Audiovizualului (CNA) a decis, în şedinţa de astăzi, să transmită o recomandare televiziunilor pentru ca, în reflectarea cazului lui Ionuţ Anghel şi al câinilor comunitari, să evite difuzarea în mod repetat a imaginilor violente, care pot avea un puternic impact emoţional asupra telespectatorilor, informează Mediafax.ro.

CNA a avut pe ordinea de zi a şedinţei de astăzi subiectul reflectării la posturile TV a decesului lui Ionuţ Anghel, copilul care ar fi decedat în urma rănilor provocate de muşcăturile unor câini comunitari. Potrivit Laurei Georgescu, preşedintele CNA, Consiliul a primit peste o mie de reclamaţii de la diverse persoane privind modul în care a fost tratat acest subiect de radiodifuzori.

„Avem peste o mie de reclamaţii legate de trei aspecte. În primul rând, difuzarea în buclă, neîncetat, chiar la emisiunile de dezbateri şi la ştiri, a imaginilor cu câini comunitari alergaţi cu laţuri de către hingheri, prinşi şi traşi, cu scâncete, cu sunet, fără sunet în alte cazuri. Al doilea aspect se referă la faptul că moartea copilului a fost ilustrată nejurnalistic, adică s-au făcut presiuni mediatice folosindu-se imaginea vie a copilului de la vârste fragede, tocmai pentru a impresiona opinia publică să se revolte împotriva câinilor comunitari”, a explicat Laura Georgescu.

Ea a mai spus că un alt aspect regăsit în reclamaţiile primite de CNA se referă la faptul că radiodifuzorii nu ar fi spus adevărul când au abordat subiectul privind decesul lui Ionuţ Anghel, întrucât iniţial s-a spus că moartea s-a produs la cinci minute de la dispariţia copilului, apoi la 45 de minute, apoi la două ore.

Părinţii care au obţinut venituri 12 luni în ultimii doi ani anteriori naşterii copilului ar putea beneficia de indemnizaţie

0

Senatorii din Comisia pentru muncă au întocmit astăzi, în unanimitate, un raport favorabil cu amendamente, pentru propunerea legislativă care modifică Ordonanţa nr. 111/2010 privind concediul şi indemnizaţia lunară pentru creşterea copiilor. Potrivit evz.ro, începând cu 1 ianuarie 2014, aceste drepturi ar urma să fie acordate părinţilor care au realizat venituri impozabile timp de 12 luni în ultimii doi ani anteriori naşterii copilului. Potrivit propunerii de modificare a Ordonanţei privind indemnizaţia de creştere a copilului, indemnizaţia ar urma să se calculeze raportat la ultimele 12 luni din aceşti doi ani.

În forma iniţială a propunerii de lege se vorbea despre o perioadă de trei ani, însă, printr-un amendament adoptat în Comisie, acest termen a fost redus la doi ani, pentru a fi armonizat şi cu legislaţia privind acordarea indemnizaţiei de şomaj, unde se iau în calcul 12 luni lucrate în ultimii doi ani anteriori depunerii cererii de şomaj.

„Se urmăreşte prin prezenta lege eliminarea unei discriminări create în rândul persoanelor cu copii. La momentul actual, în România se acordă concediu de creştere a copilului şi indemnizaţie persoanelor care în ultimele 12 luni anterioare naşterii copilului au realizat venituri profesionale supuse impozitului. Această prevedere a condus la situaţii în care persoane care au muncit 10-15 ani, dar în ultimele 12 luni anterioare naşterii copilului nu au mai lucrat sau au lucrat parţial, nu pot beneficia de concediu şi indemnizaţie de creştere a copilului, deşi au contribuit zeci de ani la bugetul asigurărilor sociale, iar persoane care au muncit de-a lungul vieţii doar cele 12 luni dinaintea naşterii copilului beneficiază de această indemnizaţie”, susţine, în expunerea de motive a propunerii de lege, senatorul PDL Mihaela Popa, iniţiatorul legii.

Propunerea legislativă are un caracter ordinar, iar Senatul este prima Cameră sesizată în acest caz.