32.9 C
Craiova
marți, 2 septembrie, 2025
Acasă Blog Pagina 380

Ucraina: Iulia Timoşenko ar putea fi eliberată din închisoare

0

Fostul premier ucrainean Iulia Timoşenko a acceptat graţierea parţială şi ar putea fi eliberată din închisoare, informează b1.ro. Graţierea parţială înseamnă că termenul ei de detenţie se va reduce de la şapte ani la jumătate din această perioadă. În condiţiile în care Timoşenko a executat peste jumătate din termen, ea ar putea fi eliberată anticipat.

Cazul Timoşenko, contracandidata actualului şef de stat Viktor Ianukovici la alegerile prezidenţiale din 2010 şi condamnată în 2011 la şapte ani de închisoare pentru „abuz de putere”, afectează relaţiile între Kiev şi Bruxelles, care suspectează că anchetarea opozantei este motivată politic. Eliberarea fostului premier este o condiţie-cheie pusă Ucrainei de către Uniunea Europeană pentru semnarea unui acord de asociere în luna noiembrie.

Profesorul care punea elevii să-şi dea palme a primit avertisment

0

 

Profesorul de sport filmat în timp ce îi îndemna pe doi elevi să îşi dea palme a fost sancţionat cu avertisment. Consiliul de Administraţie al Liceului din Stoina a respins propunerea iniţială de reducere cu 5% a salariului pentru trei luni şi a decis cu majoritate de opt voturi pentru şi unul împotrivă că sancţiunea potrivită este avertismentul. Decizia a fost trimisă şi conducerii Inspectoratului Şcolar Judeţean Gorj. „Conform legii, cercetările abaterilor şi sancţiunile se fac de către Consiliul de Administraţie al unităţii de învăţământ. Inspectoratul nu poate să ia nici o decizie. Am primit şi noi decizia de sancţionare cu avertisment a profesorului Constantin Constantinescu, de educaţie fizică şi sport. Domnul profesor, dacă nu este mulţumit de sancţiune se poate adresa Colegiului de Disciplină al ISJ. Dacă nici de posibila decizie a colegiului nu va fi mulţumit, profesorul se va putea adresa instanţei de judecată. Sancţiunea propusă de director de reducere a salariului cu 5% pe trei luni a fost respinsă”, a precizat Ion Işfan, şeful Inspectoratului Şcolar Judeţean Gorj.

Eugen Măruţă

Agent de poliţie, amendat de judecători pentru că a bătut un cetăţean

0

Poliţistul acuzat că a snopit în bătaie un şofer din comuna gorjeană Mătăsari, pentru că l-ar fi stropit pe haine când a trecut cu maşina printr-o baltă, a fost condamnat marţi de judecătorii Tribunalului Gorj, la plata unei amenzi de 2.000 de lei. Agentul de poliţie Constantin Alionescu a mai fost obligat să achite 5.000 de lei despăgubiri civile către victima Vasile Croitoru, reprezentând daune morale şi alte 3.000 de lei cheltuieli judiciare, reprezentând onorariul pentru avocatul victimei. De asemenea, cheltuielile judiciare pentru stat sunt în valoare de 1.000 de lei. Omul legii are dreptul la recurs. De amintit că momentul în care poliţistul îşi face dreptate pentru că a fost stropit pe haine a fost înregistrat de o cameră video a unui magazin din localitatea Mătăsari.

Eugen Măruţă

România, printre ţările UE cu cea mai scăzută datorie publică în trimestrul doi al acestui an

0

Datoria publică a Zonei Euro a înregistrat o uşoară creştere în trimestrul doi din 2013, comparativ cu precedentele trei luni, până la 93,4% din Produsul Intern Brut (PIB), de la 92,3% din PIB, iar în UE27 datoria publică a urcat la 86,8%, de la 85,9%, arată cifrele publicate astăzi de Oficiul European de Statistică (Eurostat), citate de Agerpres.ro. La sfârşitul trimestrului doi din 2013, ţările din UE care aveau cea mai mare datorie publică, ca procent din PIB, erau: Grecia (169,1%), Italia (133,3%), Portugalia (131,3%) şi Irlanda (125,7%), iar cea mai scăzută datorie publică, ca procent din PIB, se înregistra în Estonia (9,8%), Bulgaria (18%), Luxemburg (23,1%), România (38,6%), Letonia (38,7%) şi Suedia (40,9%). În primul trimestru din 2013, România a înregistrat un nivel similar al datoriei publice, ca procent din PIB.

Faţă de primul trimestru din 2013, 19 state membre au înregistrat o creştere a datoriei publice în perioada aprilie-iunie 2013, în timp ce în şase ţări membre datoria publică a scăzut, iar în România, Bulgaria şi Austria nu au fost modificări. Cele mai mari creşteri au fost înregistrate în Cipru (10,8 puncte procentuale), Grecia (8,6 puncte procentuale) şi Slovenia (7,9 puncte procentuale), iar cele mai mari scăderi au fost înregistrate în Cehia (cu 1,4 puncte procentuale), Ungaria (cu 1,2 puncte procentuale), Letonia şi Germania (ambele cu 0,7 puncte procentuale).

Ministrul Justiţiei, vizită de lucru în Spania

0

O delegaţie a Ministerului Justiţiei condusă de ministrul Robert Cazanciuc efectuează astăzi o vizită de lucru în Spania, la Madrid. Vizita se înscrie în demersurile comune de aprofundare a cooperării bilaterale sectoriale privind dezvoltarea relaţiei romano-spaniole într-o logică de parteneriat strategic. Principalul moment al vizitei l-a constituit întrevederea cu omologul spaniol, Alberto Ruiz Gallardon. Demnitarul român a avut, de asemenea, întâlniri cu Procurorul general Eduardo Torres-Dulce, preşedintele Comisiei pentru Justiţie din Congresul Deputaţilor, Alfredo Prada Presa şi o întrevedere cu Angel Yuste Castillejo, secretar general, şef al Secretariatului General pentru Instituţii Penitenciare din Ministerul spaniol de Interne. De asemenea, delegaţia română a vizitat Centrul Penitenciar Madrid VII Estremera, cel mai recent centru-standard, înfiinţat în 2008.

Agenda discuţiilor dintre cei doi miniştri de justiţie a inclus teme europene de actualitate, aflate în dezbaterea Consiliului UE precum spaţiul de libertate, securitate şi justiţie, evoluţiile negocierilor privind protecţia datelor personale, propunerile privind înfiinţarea Parchetului European şi consolidarea Eurojust. Totodată, au fost abordate şi teme de interes reciproc aflate în atenţia celor două state cu privire la reforma sistemelor de justiţie, lupta împotriva corupţiei, aspecte vizând cooperarea judiciară în materie civilă şi penală, cât şi problematici care vizează comunitatea românească în Spania. În cadrul întâlnirii, ministrul spaniol a reiterat sprijinul guvernului de la Madrid pentru integrarea României în spaţiul Schengen, apreciind eforturile executivului român întreprinse în domeniu.

Consilier al ministrului delegat pentru Energie şi un director al Hidroelectrica, reţinuţi de DNA

0

Un membru al Consiliului de Supraveghere şi un membru al Directoratului SC Hidroelectrica au fost reţinuţi astăzi de procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA) urmând a fi prezentaţi la Tribunalul Bucureşti cu propunere de arestare preventivă pentru 29 de zile, a anunţat Direcţia printr-un comunicat. DNA efectuează cercetări penale faţă de Ioan Mihăilă, membru în cadrul Consiliului de Supraveghere al SC Hidroelectrica SA şi consilier al ministrului delegat pentru Energie şi Eugen Brădean, director de trading în cadrul aceleiaşi companii, având şi calitatea de membru în cadrul Directoratului societăţii. Potrivit unui comunicat al DNA, primul este acuzat de comiterea infracţiunii de dare de mită, iar în sarcina celui de-al doilea s-au reţinut infracţiunile de complicitate la luare de mită şi complicitate la dare de mită.

Potrivit procurorilor DNA, în luna octombrie 2013, Ioan Mihăilă, a promis unui alt membru din Consiliul de Supraveghere (denunţător în cauză) suma de 1.400.000 euro pentru ca acesta din urmă, în exercitarea atribuţiilor de serviciu, să voteze favorabil încheierea, de către Hidroelectrica S.A, a unui contract bilateral pe patru ani, de vânzare a energiei electrice către o anumită societate comercială din România, pentru cantitatea de 7.012.800 MWh (1.157.112.000 lei aproximativ 262.980.000 euro), condiţii defavorabile pentru societatea Hidroelectrica. Promisiunea de dare de mită s-a făcut cu ajutorul inculpatului Brădean Eugen. Suma promisă cu titlu de mită urma a fi disimulată sub aparenţa unui contract de comision care ar fi fost încheiat de către o firmă off-shore şi firma achizitoare a energiei electrice.

Potrivit actului constitutiv al companiei Hidroelectrica, puterea de decizie este repartizată între Adunarea Generală a Acţionarilor, Consiliul de Supraveghere şi Directorat. Astfel, toate contractele de vânzare a energiei electrice peste cantitatea totală contractată de 500 Giga Waţi Oră (Gwh) trebuie aprobate în Consiliul de Supraveghere, din care făcea parte Ioan Mihăilă. Asemenea contracte sunt supuse anterior avizării Directoratului din care făcea parte şi Eugen Brădean.

Comisia Europeană propune proceduri simplificate pentru raportarea TVA

0

Comisia Europeană (CE) a propus o nouă declaraţie standard de recuperare a taxei pe valoarea adăugată (TVA), care poate reduce costurile pentru întreprinderile din Uniunea Europeană cu până la 15 miliarde de euro pe an. Obiectivul acestei iniţiative este reducerea birocraţiei pentru întreprinderi, facilitarea respectării obligaţiilor fiscale şi ameliorarea eficienţei administraţiilor fiscale din Uniune. Astfel, aceasta reflectă pe deplin angajamentul Comisiei privind reglementarea inteligentă şi este una dintre iniţiativele incluse în recentul Program privind o reglementare adecvată şi funcţională (REFIT), pentru simplificarea normelor şi reducerea sarcinilor administrative pentru întreprinderi (IP/13/891).

Propunerea prevede un set uniform de cerinţe pentru întreprinderi la depunerea declaraţiilor de recuperare a TVA, indiferent de statul membru în care se face acest lucru. Declaraţia standard de recuperare a TVA – care va înlocui declaraţiile naţionale de recuperare a TVA – va asigura necesitatea furnizării de către întreprinderi a aceloraşi informaţii de bază, în aceleaşi termene, pe întreg teritoriul UE. Deoarece procedurile mai simple sunt mai uşor de respectat şi mai uşor de aplicat, propunerea de astăzi ar trebui, de asemenea, să contribuie la o mai bună respectare a legislaţiei în materie de TVA şi la creşterea veniturilor publice.

Noua declaraţie TVA standardizează formularele şi termenele de raportare

În fiecare an, 150 de milioane de declaraţii TVA sunt depuse de contribuabilii din UE la administraţiile fiscale naţionale. În prezent, informaţiile solicitate, formatul formularelor naţionale şi termenele de raportare variază considerabil de la un stat membru la altul. Aceasta face ca recuperarea TVA pentru întreprinderile cu activităţi transfrontaliere complexe să reprezinte o procedură costisitoare şi greoaie. Întreprinderile care îşi desfăşoară activitatea în mai multe state membre s-au plâns, de asemenea, că este dificil să se conformeze normelor în materie de TVA, din cauza complexităţii procesului.

Declaraţia TVA standard propusă miercuri, 23 octombrie, simplifică informaţiile pe care întreprinderile vor trebui să le furnizeze autorităţilor fiscale. Declaraţia va conţine numai cinci rubrici obligatorii care trebuie completate de către contribuabili. Statele membre au o marjă de manevră pentru solicitarea unui număr de elemente standardizate suplimentare, de până la 26 de rubrici informative. Aceasta este o îmbunătăţire substanţială a situaţiei actuale, în care anumite state membre solicită completarea a până la 100 de rubrici informative.

Întreprinderile vor depune lunar declaraţii standard de recuperare a TVA, în timp ce microîntreprinderile vor fi obligate să facă aceasta numai trimestrial. Obligaţia de a prezenta o declaraţie recapitulativă anuală de recuperare a TVA, pe care unele state membre o solicită în prezent, va fi eliminată. Propunerea încurajează, de asemenea, depunerea pe cale electronică a declaraţiei standard de recuperare a TVA, aceasta putând fi depusă pe cale electronică în întreaga Uniune. Această simplificare majoră a procesului de recuperare a TVA sprijină angajamentele mai ample ale Comisiei în ceea ce priveşte reducerea obligaţiilor administrative şi a obstacolelor în calea comerţului în cadrul pieţei unice.

Propunere pentru un sistem TVA mai eficient

Propunerea este, de asemenea, o contribuţie importantă la crearea unui sistem TVA mai eficient şi mai rezistent la fraudă, astfel cum este prevăzut în strategia de reformă a TVA a Comisiei. TVA-ul reprezintă aproximativ 21% din veniturile statelor membre şi, cu toate acestea, taxe în valoare de aproximativ 193 miliarde de euro nu au fost colectate în 2011. Prin crearea unui sistem mai simplu, atât pentru contribuabili, cât şi pentru administraţii, declaraţia standard de recuperare a TVA poate să îmbunătăţească respectarea normelor fiscale şi să reducă decalajul în materie de TVA. Ca atare, propunerea ar putea avea o contribuţie importantă la consolidarea fiscală în întreaga UE prin creşterea veniturilor la bugetul public.

„Ziua porţilor deschise” la sediul Consiliului Superior al Magistraturii

0

Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) organizează vineri, începând cu ora 9:00, „Ziua porţilor deschise”, manifestare la care sunt aşteptaţi studenţi, auditori de justiţie şi cursanţi ai Şcolii Naţionale de Grefieri interesaţi de acest eveniment. Agenda manifestării cuprinde în principal vizitarea compartimentelor din structura CSM şi realizarea unor prezentări pe teme specifice activităţii Consiliului privind recrutarea şi formarea profesională, Inspecţia Judiciară, resursele umane, relaţiile internaţionale, programele cu finanţare externă şi dreptul European. Sunt aşteptaţi să viziteze sediul CSM din Bucureşti studenţi ai facultăţilor de Drept din cadrul Universităţii din Bucureşti, Universităţii Nicolae Titulescu, Universităţii Titu Maiorescu, Universităţii Dimitrie Cantemir, dar şi cursanţi de la Institutul Naţional al Magistraturii şi Şcoala Naţională de Grefieri.

Evenimentul „Ziua Porţilor Deschise” este organizat vineri, de la ora 13:00 şi de Curtea de Apel Craiova.

Încă din anul 2005, la data de 25 octombrie se sărbătoreşte Ziua Europeană a Justiţiei Civile, iar cu această ocazie la nivelul tuturor instanţelor şi parchetelor se organizează manifestarea anuală de tipul „Uşilor Deschise”, prin invitarea cetăţenilor la sediile instanţelor şi parchetelor, precum şi la sediul CSM. Evenimentul are ca scop consolidarea relaţiei de încredere între cei care înfăptuiesc actul de justiţie, magistraţii, şi beneficiarii acestuia.

Traian Băsescu a sesizat CCR în legătură cu Memorandumul de înţelegere cu Rompetrol Group

0

Preşedintele Traian Băsescu a trimis astăzi preşedintelui Curţii Constituţionale a României (CCR), Augustin Zegrean, o sesizare de neconstituţionalitate asupra Legii privind aprobarea Memorandumului de înţelegere încheiat între statul român şi The Rompetrol Group N.V., semnat la Bucureşti la 15 februarie 2013, informează Administraţia Prezidenţială. Textul integral al sesizării poate fi consultat pe pagina oficială de internet a Administraţiei Prezidenţiale. Site-ul b1.ro notează că, recent, senatorii au respins cererea de reexaminare prin care preşedintele Traian Băsescu solicita, în iulie 2013, respingerea legii de aprobare a Memorandumului de înţelegere între statul român şi Rompetrol.

Tot astăzi, preşedintele a trimis preşedintelui Curţii Constituţionale o sesizare de neconstituţionalitate asupra Legii privind aprobarea Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr. 26/2013 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr. 63/2001 privind înfiinţarea Inspectoratului de Stat în Construcţii (ISC). Şeful statului susţine că prevederile Ordonanţei care permit numirile fără concurs pot fi discriminatorii. Textul integral al sesizării poate fi consultat pe site-ul Administraţiei Prezidenţiale.

SUA: Vinovaţii pentru atentatele din 11 septembrie 2001 cer renunţarea la pedeapsa cu moartea

0

Avocaţii celor cinci acuzaţi pentru comiterea atentatelor teroriste de la 11 septembrie 2001 au cerut să se renunţe la pedepsa cu moartea, făcând trimitere la Convenţia ONU împotriva torturii, care condamnă relele tratatemente suferite de clienţii lor în timp ce erau deţinuţi în închisori secrete, informează b1.ro. Unul dintre avocaţi a vorbit despre obstacolele cu care s-au confruntat aceştia, în timp ce un altul a impresionat menţionând cele „183 de sesiuni de simulare a înecului”. Judecătorul James Pohl i-a întrerupt, anunţând că relele tratamente pe care cei cinci acuzaţi le-ar fi îndurat în închisori secrete ale CIA, înainte de a fi transferaţi la Guantanamo, în septembrie 2006, constituie informaţii strict secrete şi vor fi abordate cu uşile închise.

Cei cinci acuzaţi de comiterea atentatelor din 11 septembrie 2001 riscă pedeapsa cu moartea pentru uciderea a 2.976 de persoane, însă procesul lor nu va începe mai devreme de sfârşitul anului 2014.