1 de 3

Mii de credincioşi au fost prezenţi în aceste zile la momentele liturgice prilejuite de sărbătoarea ocrotitorului spiritual al municipiului Craiova şi al Catedralei Mitropolitane, Sfântul Mare Mucenic Dimitrie, Izvorâtorul de Mir, care a fost cinstit ieri, 26 octombrie. Sărbătoarea Sfântului Mare Mucenic Dimitrie a început la catedrala mitropolitană din Craiova în seara zilei de vineri, 25 octombrie, atunci când a fost oficiată slujba Vecerniei unită cu Litia. Au slujit Înaltpreasfinţitul Părinte Mitropolit Irineu, Preasfinţitul Părinte Nicodim, Episcopul Severinului şi Strehaiei, Preasfinţitul Părinte Lucian, Episcopul Caransebeşului şi Preasfinţitul Părinte Emilian Lovişteanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Râmnicului. După rugăciunea de binecuvântare, Preasfinţitul Părinte Lucian a ţinut un cuvânt de învăţătură în care a subliniat viaţa şi minunile Sfântului Mare Mucenic Dimitrie, ocrotitorul Cetăţii Băniei.

După cuvântul Episcopului de Caransebeş, racla în care se află aşezate moaştele sfinţilor Nifon, Tatiana, Serghie şi Vah a fost purtată în procesiune solemnă pe principalele artere ale oraşului. În faţa sfintelor lăcaşuri, convoiul miilor de credincioşi s-a oprit pentru a asculta ecteniile rostite de diaconi spre sănătate, izbăvire de necazuri şi boli, spre „paza sfintelor lui Dumnezeu biserici”. După un periplu de aproape o oră, timp în care moaştele sfinţilor au fost purtate şi cinstite în glas de cântare şi rugăciune, mulţimile de preoţi şi credincioşi s-au înapoiat la Catedrala mitropolitană, unde au ascultat Acatistul Sfântului Mare Mucenic Dimitrie. În acest timp, racla cu moaştele celor patru sfinţi a fost aşezată pe o esplanadă în faţa sfântului locaş, unde credincioşii s-au închinat până după miezul nopţii.

Judecătoria Craiova a respins pe linie cererile de recuzare a executorului care ar trebui să readucă FCU Craiova pe „Ion Oblemenco“.
După cum se ştie, pe 15 octombrie, Tribunalul Dolj a hotărât reintegrarea FCU Craiova în complexul sportiv, până când justiţia va tranşa irevocabil procesul privind pretenţiile financiare ale clubului (3.000.000 de euro) pentru modernizările făcute la stadion. Hotărârea (nr. 23/2013) este definitivă, fără somaţie şi fără trecerea vreunui termen. În consecinţă, pe 16 octombrie, Biroul Executorului Judecătoresc (BEJ) Titi Balaci a depus la Judecătoria Craiova o cerere de încuviinţare a executării silite, pentru a pune ordonanţa în aplicare, iar municipalitatea a depus o cerere de recuzare a BEJ Titi Balaci. Pe 23 octombrie, instanţa a încuviinţat executarea silită şi a respins pe linie opoziţiile făcute de Primăria Craiova, Compania Naţională de Investiţii (CNI), precum şi cererile de intervenţie ale Clubului Sportiv U Craiova SA şi Direcţiei Judeţene pentru Sport şi Tineret (DTS) Dolj, încheierea fiind fără cale de atac. Pe 24 octombrie, instanţa a respins şi cererea de recuzare, încheierea fiind „fără cale de atac“. În paralel, Primăria Craiova a deschis şi al doilea dosar (17 octombrie), în care cere recuzarea BEJ Titi Balaci. Prin soluţia dată ieri, instanţa respinge cererea de recuzare a executorului Titi Balaci din dosarul de executare (254/E/2013), hotărârea fiind „cu apel în zece zile de la comunicare“. Pe de altă parte, pe rolul Judecătoriei Craiova există încă două dosare, înregistrate pe 22 octombrie de către Primăria Craiova: o cerere de ordonanţă preşedinţială şi o contestaţie la executare. Toate aceste dosare se adaugă procesului de evacuare din Complexul Sportiv „Ion Oblemenco“ intentat de municipiu şi celui privind pretenţiile financiare pentru investiţiile în stadion, în care reclamant este Fotbal Club U Craiova SA. Cel puţin până la tranşarea definitivă a disputei privind recuzarea executorului, Adrian Mititelu se abţine să intre pe „Ion Oblemenco“, iar procesele paralele par să fie singura salvare a primăriei, pentru moment.
Bogdan Groşereanu

Poarta Sărutului din Târgu Jiu, unul dintre cele mai valoroase monumente ale sculpturii moderne mondiale, a fost spoită cu tencuială, în urma lucrărilor de restaurare comandate de Institutul Naţional al Patrimoniului. Târgujienii care au vizitat opera reabilitată au spus că nuanţa galbenă prezentă la exteriorul pietrei nu ar fi o problemă atât de mare, având în vedere că este în ton cu anotimpul, însă modul în care au fost umplute găurile cu un chit a cărui culoare diferă de cea a pietrei lasă mult de dorit. Materialul respectiv pare să fi fost aruncat din încheietură de un meşter plictisit şi mulţumit că are de lucru într-un anotimp în care constructorii nu prea mai prind lucrări. Din loc în loc, pe exteriorul Porţii Sărutului se observă, de la distanţă, pete albe în zonele unde găurile au fost umplute cu material de culoare mai deschisă decât travertinul, pe care, după 75 de ani, se cunoaşte patina timpului. Interesant este că expertul Dorin Dănilă, care a refuzat să facă recepţia lucrării, s-a ales cu o plângere din partea Institutului Naţional al Patrimoniului, care nu a fost de acord cu obiecţiile ridicate de acesta.
Eugen Măruţă