Un incasso documentar inseamna manipularea documentelor comerciale prin intermediul bancilor, in conformitate cu instructiunile exportatorului de a le inmina importatorului contra plata la vedere sau acceptarea unei trate.

Exportatorul pregateste documentele pentru incasso si le remite la banca sa, cu instructiuni de incasare clare si complete. Incasso-ul documentar este mai potrivit a se utiliza in cazurile in care: vinzatorul si cumparatorul au incredere unul in altul; nu exista nici o indoiala despre posibilitatea si capacitatea cumparatorului de a plati; exista stabilitate politica, economica, precum si legislatie adecvata in tara importatorului; nu exista alte restrictii de import, decit licentele necesare obtinute deja.

Intr-un incasso documentar, banca remitenta, actionind ca intermediar intre exportator si importator, prezinta documentele importatorului prin intermediul Bancii Colectoare, documente care sint o dovada a livrarii sau a serviciului efectuat. In schimb, aceasta colecteaza plata datorata sau obtine acceptarea tratei.

In cazul incasso-urilor documentare, banca accepta sa execute instructiunile de incasare ale vinzatorului. Cu toate ca face ce ii sta in putere sa colecteze (sa incaseze) suma datorata, nu ii revine nici o obligatie in aceasta privinta.

Avantaje: exportatorul are posibilitatea de a pastra controlul asupra marfii pina cind importatorul efectueaza plata; manipularea este simpla; reglarea platii este adesea mai rapida; comisioanele bancare sint substantial reduse.

Dezavantaje: nu sint acoperite riscuri precum cel politic, de transfer si riscurile comerciale; risc de neplata; data incerta de plata; riscul pierderilor financiare, daca refuza cumparatorul sa ridice marfurile.

In caz de neplata, aranjamente precum gasirea unui alt cumparator sau incarcarea marfii pentru a fi returnata in tara exportatoare pot fi foarte costisitoare.

Agentia Judeteana de Ocupare a Fortei de Munca (AJOFM) Mehedinti a acordat pina in prezent credite pentru 19 agenti economici – intreprinderi mici si mijlocii – in valoare de aproximativ cinci miliarde de lei, dintr-un plafon de opt miliarde de lei.

Agentii economici interesati mai pot obtine astfel de credite, cu o dobinda subventionata de 17,5%, pina pe 20 decembrie. Creditele acordate de AJOFM Mehedinti se pot folosi pentru productie-aprovizionare cu materii prime, materiale si piese de schimb, cu termen de rambursare de un an, si pentru investitii-achizitionare de mijloace de productie, mijloace de transport, spatii de productie, cu termen de rambursare de trei ani.

Lucrarile Consiliului de Afaceri Generale incep astazi la Bruxelles. Alaturi de ministrii de externe, la ele vor fi invitati si ministrii apararii si de interne din tarile membre. Semnificatia intilnirii, dincolo de subiectele discutate (identitatea europeana de aparare si securitate si stadiul masurilor comune de lupta impotriva terorismului), sta in contextul cu totul special al momentului, caracterizat de o clara nesiguranta in privinta a ceea ce inseamna cadrul comun de actiune pe plan militar.

Aceasta, pentru ca actiunile militare din Afganistan au deschis o serie de intrebari extrem de importante de a caror rezolvare va depinde nu numai soliditatea aliantei europene, ci si cea transatlantica, fiind vorba, in esenta, despre definirea tipologiei actiunilor militare atit la nivel european, cit si NATO. Ce se intimpla in prezent? In primul rind, Alianta Atlanticului de Nord, dupa un start spectaculos – marcat de invocarea Articolului 5 din Tratatul de la Washington privind apararea colectiva – a intrat intr-o alarma totala, fara precedent in istoria sa de peste jumatate de secol, fara insa ca aliatul american sa ceara decit un sprijin mai degraba moral, caci, la nivelul desfasurarii reale a operatiunilor in teren, NATO a contribuit relativ putin (avioanele AWACS trimise in SUA pentru a le inlocui pe cele care actioneaza in zona de lupta si citeva nave), fara sa existe perspectiva unor miscari semnificative in viitor.

Mai mult, NATO a afirmat ca, daca va fi vorba de o implicare viitoare la nivel de Alianta, ea va fi sub forma unei participari la o misiune umanitara, asigurind, „la cererea unei organizatii internationale umanitare“, transportul de hrana si medicamente in zona, neluindu-se nici macar in considerare, cel putin la acest moment, posibilitatea implicarii unor trupe macar pentru protectia convoaielor sau a misiunilor umanitare internationale aflate deja in teren. Ceea ce inseamna, in traducere, ca NATO nu se va implica intr-o operatiune de tip mentinerea pacii, desfasurata sub auspiciile ONU, poate din cauza amintirilor neplacute din perioada conflictelor succesive din spatiul fostei Iugoslavii, atunci cind principiul „dublei chei“ a misiunilor (dubla subordonare fata de comandamentul ONU si cel al NATO) a dus la multe situatii neplacute si a condamnat misiunile respective la o bine cunoscuta si tragica ineficienta.

Statele Unite au preferat sa selecteze partenerii pentru actiunile desfasurate in cadrul Aliantei impotriva terorismului, fie ca este vorba despre state care participa direct la operatiunile militare (Marea Britanie, Franta, Germania si, foarte posibil, Italia – pe lista de asteptare mai numarindu-se acum citeva tari europene), fie despre state care acorda sprijin logistic important (alaturi de aliatii traditionali din lumea araba, a aparut Pakistanul, dar au venit si tari din Parteneriatul pentru Pace, printre care si Romania).

Mai mult, pentru a complica lucrurile la extrem, apare (mai devreme decit au prevazut unii) elementul perturbator pe care-l implica definitia fortelor care vor asigura managementul postconflict in Afganistan, situatia tensionindu-se rapid pentru ca responsabilii Aliantei Nordului se opun deja prezentei pe teritoriul afgan a trupelor straine si refuza, se pare, chiar si varianta propusa de Natiunile Unite, care prevedea o forta de mentinere a pacii compusa doar din soldati provenind din tari musulmane.

In acest context, este previzibil ca responsabilii politici europeni se vor confrunta cu o alegere foarte greu de luat: prima posibilitate este de a se pastra un status quo, lasind situatia sa se deznoade de la sine, continuindu-se deci interimatul de dupa Razboiul din Golf. Intre timp, pe de o parte, consolidind bazele pentru Forta Europeana de Reactie Rapida si, pe de alta parte, asteptind clarificarile ce vor fi aduse la Summit-ul de la Praga privind viitoarea structura extinsa a NATO. Dar realitatea geopolitica dovedeste ca solutia interimatului nu mai este acceptata de nimeni, ineficacitatea sistemului actual de securitate fiind evidenta si condamnata din toate directiile.

A doua posibilitate este de a reformula, la nivel european si transatlantic, natura misiunilor militare si a scopului acestora, in raport cu definirea exacta a tipologiei noilor amenintari cu care se confrunta tarile aliate. Si, in paralel, in noul tip de doctrina militara pe care-l va presupune intrarea in sistem a Rusiei, ceea ce, din start, va largi si va diversifica optiunile strategice. Este posibil ca actuala situatie sa genereze un sistem nou, de securitate multipolara, ceea ce ar presupune ca misiunile viitoare vor fi extrem de diversificate si doar in parte de natura militara.

Chiar componenta militara se va schimba considerabil, prioritatea revenind unor formatiuni mici, foarte mobile, extrem de bine echipate, rezultat al dezvoltarii conceptului de „Grupe de forte combinate“, fiind estimata o viitoare colaborare extrem de strinsa intre Forta Europeana de Reactie Rapida si NATO, care va oferi planificatorii militari si accesul la bazele sale militare strategice. Dar – si acesta poate fi sensul deciziei de acum a NATO – este foarte previzibil ca, la nivelul actiunilor viitoare, „momentul militar“ de tip clasic va dura relativ putin (a se vedea spatiul de doua luni, decisiv in campania din Kosovo si, acum, in Afganistan) si va fi esentiala existenta unui alt fel de structurari militare si nonmilitare care sa genereze fostul teatru de lupta care din „spatiu-tinta“ trebuie sa devina „spatiu-prieten“.

Exista insa o mare problema: costurile presupuse de asemenea operatiuni sint enorme, considerabil mai mari decit cele deja uriase ale operatiunilor militare clasice. Cine va fi selectat pentru acest tip de operatiuni va trebui sa demonstreze ca are capacitatea de a sustine economic o campanie militara (de unde cerinta deja formulata de sustenabilitate pentru un an a Fortei Europene de Reactie Rapida), dar si ca poate contribui la sustinerea eforturilor de reconstructie civila din fostul teatru de lupta. Acesta ar putea fi rationamentul pe care NATO il va face in momentul in care va analiza situatia tarilor candidate pentru cel de-al doilea val al extinderii, dovedindu-se ca nu numai UE pune criteriul economic la baza Rapoartelor sale de tara. „Economia de piata functionala“ nu mai este numai un criteriu civil, ci si unul de analiza militara a situatiei de perspectiva, avind in vedere unele misiuni complexe in care „hrana si medicamente“ vor fi (daca nu si sint deja) corolarul episodului prim al „bombardamentelor si distrugerii tintelor“.

Romaniei i s-a deschis acum, din perspectiva Raportului de tara al Comisiei Europene, posibilitatea de a demonstra foarte rapid ca „pasii decisivi“ catre economia de piata functionala duc si la realitatea implementarii acestei economii. In contextul descris, acest fapt ar putea fi nu numai o indeplinire a criteriilor de aderare la UE, ci si deschiderea reala a dosarului NATO, reformulat (ca pentru toate tarile candidate) dupa evenimentele din 11 septembrie din SUA. Cu alte cuvinte, in gindirea sa strategica, Romania trebuie sa arate ca a introdus conceptul activ de securitate economica.

Liderii talibani din Kunduz au acceptat sa predea Natiunilor Unite controlul asupra orasului, au anuntat ieri liderii tribali, citati de CNN. Aceasta decizie are loc pe fondul bombardamentelor americane asupra pozitiilor talibane din jurul orasului, survenind intilnirii dintre comandantul taliban al zonei de nord a Afganistanului, Mullah Dadullah, si guvernatorul protaliban din Kunduz, Haji Omar Khan. Liderii au mers apoi la Peshawar, in Pakistan, pentru a prezenta presei rezultatele intilnirii. Dadullah si Khan au convenit sa predea armamentul greu Natiunilor Unite, urmind ca acestea sa numeasca un administrator si un guvernator neutru in Kunduz. ONU nu a raspuns inca acestei propuneri. Cei doi au spus ca acum sprijina si pe fostul rege afgan Zaher Shah, care a promis ca va contribui la formarea unui guvern afgan posttaliban. Dadullah si Khan au precizat ca nu se vor preda Aliantei Nordului, pentru ca alianta nu respecta drepturile omului, proprietatea si onoarea. Ei au spus ca talibanii vor continua sa lupte daca trupele Aliantei Nordului vor intra in Kunduz. Alianta Nordului a incercat sa organizeze retragerea talibana, promitind trupelor talibane, care includ ceceni, pakistanezi si arabi, ca vor putea parasi orasul Kunduz in siguranta, daca depun armele. Surse din Kunduz au declarat pentru CNN ca 60 de luptatori ceceni au preferat sa se inece intr-un riu decit sa se predea.

Un fiu al sefului spiritual al miscarii integriste egiptene Jamaa Islamiya, seicul Omar Abderrahman, a fost capturat in Afganistan, de Alianta Nordului, a declarat ieri pentru AFP, un islamist egiptean, apropiat miscarii Jamaa. „Potrivit informatiilor pe care le am, Ahmed Abderrahman, in virsta de 35 de ani, alias Seif Allah, a fost capturat de forte ale Aliantei Nordului, din casa sa din Kabul, cu aproximativ patru zile in urma“, a declarat acest islamist egiptean sub protectia anonimatului. „Nu mai avem nici o veste de la el“, a adaugat acesta. Potrivit aceleiasi surse, Ahmed si fratele sau Mohammed, alias Assad Allah, in virsta de aproximativ 36 de ani, au plecat in Afganistan pentru a lupta impotriva trupelor sovietice, cu 11 ani in urma. „Inca nu se stie care este soarta lui Mohammed (fratele lui Ahmed). Dar nu este mort“, a precizat islamistul egiptean. Presa araba de la Londra a adus ieri informatii contradictorii privind soarta lui Mohammed Abderrahman. Potrivit cotidianului Asharq al-Awsat, el ar fi fost ucis, in timp ce Al-Hayat afirma ca a fost capturat de fortele americane in apropiere de Kabul in timp ce acesta incerca sa ajunga la Kandahar (sud), bastionul talibanilor, unde fratele sau Seif plecase mai inainte. Un alt fiu al seicului Abderrahman, Abdallah, a afirmat, pentru Asharq al-Awsat, ca ultima oara a vorbit cu cei doi frati ai sai la telefon cu mai mult de o luna in urma. „Surse apropiate talibanilor“, citate de acelasi ziar pe 10 noiembrie, au afirmat ca seful militiei islamiste, mollahul Mohammad Omar, acordase cetatenia afgana celor doi fii ai seicului Abderrahman in cadrul ceremoniei in care i-a acordat-o si presupusului terorist Osama bin Laden si celor doi principali adjuncti ai sai. Seicul Omar Abderrahman ispaseste o pedeapsa cu inchisoarea pe viata in Statele Unite, pentru rolul avut in atentatul impotriva World Trade Center in 1993.

Constituirea unui guvern afgan interimar este prioritara

Secretarul general al Natiunilor Unite Kofi Annan a declarat simbata la Ottawa, dupa intrevederea avuta cu premierul canadian Jean Chretien, ca prioritatea pentru Afganistan este de a ajuta la constituirea unui guvern interimar si intensificarea acordarii de ajutor umanitar. In opinia lui Annan, care a facut aceasta declaratie in conferinta de presa comuna cu premierul canadian Chretien, prioritatea imediata este aceea de a-i „ajuta pe liderii afgani sa formeze un guvern interimar” si „sa-si intensifice ajutoarele umanitare” in Afganistan, in special o data cu sosirea iernii. Intrebat la cit se ridica costul total al operatiunilor internationale in Afganistan, Annan a raspuns: „Nu pot sa dau o cifra anume. Acesta va fi un efort de lunga durata”. Canada a trimis mai multe nave, 2.000 de militari, care sint stationati in zona, si 1.000 de soldati (trupe terestre), care urmeaza sa faca parte dintr-o forta multinationala in Afganistan.

Romania a cistigat Marele premiu al juriului la Salonul de inventica de la Bruxelles

Romania a cistigat Marele premiu al juriului la Salonul Mondial al Inovatiilor, Cercetarii si Noilor Tehnologii EUREKA de la Bruxelles, acesta fiind cea mai mare distinctie obtinuta vreodata de tara noastra in domeniul inventicii, a declarat ieri Adrian Campurean, secretar de stat in Ministerul Educatiei si Cercetarii. Lucrarea intitulata „Compozitie bioartificiala fibroasa si minerala pentru implante” apartine fratilor Iordachel si mamei acestora, Maria Caloianu, cistigatori ai unor premii importante la Salonul de la Geneva.

Au inceput primele negocieri directe asupra Ceceniei, la Moscova

Primele negocieri directe asupra Ceceniei, intre reprezentantii presedintelui rus Vladimir Putin si cei ai presedintelui separatist cecen Aslan Mashadov, au inceput ieri, la Moscova, a anuntat agentia rusa ITAR-TASS. Negocierile – primele de la inceputul conflictului, in 1999 – sint conduse de Viktor Kazantev, reprezentantul presedintelui rus pentru Caucazul de Nord, si Akhmed Zakaiev, reprezentantul lui Mashadov la negocierile cu Moscova. Intrevederea dintre cei doi a inceput ieri, la scurt timp dupa sosirea lui Zakaiev la Moscova. Deocamdata, nici un alt detaliu nu a fost furnizat jurnalistilor cu privire la aceste negocieri.

Peste 6.000 de candidati au participat la concursul de rezidentiat

Peste 6.000 de absolventi ai facultatilor de medicina au participat, ieri la concursul de admitere in rezidentiat, a declarat Alin Apostol, presedintele Asociatiei Rezidentilor din Romania (ARR). Testul a decurs fara incidente majore, a spus Apostol. Pentru prima data, in acest an candidatii vor afla numarul de puncte acumulat chiar in ziua de concurs, pentru ca testele grila sint corectate in prezenta lor, a adaugat presedintele ARR. Candidatii care nu vor promova concursul vor efectua un an de stagiu dupa care vor obtine dreptul de libera practica. Aceia care au efectuat deja anul de stagiu, dar nu au fost admisi in rezidentiat primesc dreptul de libera practica si pot lucra ca medici scolari, pe linga medicii de familie sau ca medici de medicina generala in cabinetele de la sate, a mai spus Apostol. Contestatiile privind rezultatele testului vor fi depuse timp de 24 de ore, incepind de marti, ora 13.00.

Ratele dobinzilor vor continua sa scada pentru a sprijini economia mondiala

Reprezentantii celor mai dezvoltate natiuni din lume s-au angajat simbata in cadrul reuniunii Fondului Monetar International (FMI) de la Ottawa, sa continue diminuarea ratelor dobinzilor pentru a sustine redresarea economiei mondiale. Comitetul International Monetar si Financiar al FMI le-a solicitat participantilor la reuniunile din Canada sa adopte masuri care sa sprijine relansarea economiei mondiale, considerind ca perspectivele privind evolutia acesteia sint dominate de incertitudine. Reprezentantii membrilor FMI au mai aratat ca o reluare a cresterii economice pe plan global va fi posibila in a doua parte a anului viitor.