Nu este deloc surprinzător că brânza ocupă un loc important în dietă, având în vedere că este unul dintre cele mai gustoase și reconfortante alimente.
Unii dieteticieni consideră că americanii consumă prea multă brânză, mai ales că îi sunt adesea menționate aspectele negative, precum conținutul ridicat de grăsimi și sodiu. Harvard Gazette a raportat în 2024 că americanii mănâncă în medie aproximativ 1,5 porții de produse lactate zilnic, iar cea mai mare parte provine din brânză. Totuși, există și beneficii— brânza este bogată în calciu și furnizează proteine esențiale, potrivit ziare.com
Unele tipuri de brânză nu sunt ideale pentru sănătatea inimii
Unele tipuri de brânză nu sunt ideale pentru sănătatea inimii, iar altele pot afecta microbiomul intestinal— acel ansamblu de bacterii și microorganisme benefice, responsabile pentru tranzit regulat, niveluri bune de energie, minimizarea balonării, o piele curată și o stare de spirit mai bună.
Unele tipuri de brânză pot crește riscul cardiovascular din cauza conținutului ridicat de sodiu și grăsimi saturate, care pot ridica tensiunea arterială și nivelurile de colesterol LDL, explică dr. Ekta Gupta, șefa secției de Gastroenterologie de la University of Maryland Medical Center – Midtown Campus. Ea adaugă că un consum frecvent de brânză foarte procesată poate contribui la creștere în greutate, rezistență la insulină și profil metabolic defavorabil. Aportul ridicat de sare poate suprasolicita rinichii, iar procesarea intensă poate provoca inflamație în tot corpul.
Totuși, dr. Gupta subliniază că chiar și brânza procesată are unele beneficii nutriționale, furnizând calciu, proteine și unele vitamine. Dar cheia este moderația, indiferent de tipul de brânză.
Brânzeturile foarte procesate, cele mai problematice
Dr. Gupta spune că brânzeturile foarte procesate, cu culturi puține sau inexistente și bogate în sare și grăsimi saturate sunt, de departe, cele mai problematice. Acestea includ amestecuri mărunțite industriale, felii aromate de brânză și brânza ieftină pentru pizza. Dr. Ritu Nahar, gastroenterolog la Allied Digestive Health, este pe deplin de acord.
„Când vorbim despre sănătatea intestinului, brânzeturile procesate sunt printre cele mai proaste alegeri”, spune ea. „Sunt bogate în grăsimi saturate, sodiu și emulgatori, care pot modifica microbiomul intestinal și pot duce la inflamație, balonare și probleme metabolice dacă sunt consumate frecvent.”
Dacă vrei să îți îmbunătățești flora intestinală, ai nevoie de alimente cu culturi microbiene vii— precum kimchi, iaurtul sau varza murată. Brânzeturile foarte procesate conțin puține astfel de culturi, dacă nu chiar deloc, „așa că nu oferă bacterii benefice”, spune dr. Gupta.
Ea avertizează: „Dacă sunt consumate foarte des, pot crește riscul de disbioză (dezechilibru al microbiotei), pot agrava simptome digestive (balonare, gaze, tranzit neregulat) la persoanele sensibile și pot contribui la riscuri metabolice și cardiovasculare (prin grăsimi saturate, sodiu etc.), ceea ce afectează în final sănătatea intestinului.”
Brânza poate face parte dintr-o dietă echilibrată
Dr. Gupta spune că, deși brânzeturile foarte procesate nu sunt ideale pentru sănătatea intestinală și generală, nu este „un dezastru” să le consumi ocazional, în cantități mici.
Poate fi tentant să elimini complet brânza din dietă, dar acest lucru nu este necesar. Cu excepția cazului în care ai o afecțiune care nu se împacă bine cu brânza— precum intoleranță la lactoză, alergie la cazeină sau o problemă intestinală— brânza poate face parte dintr-o dietă echilibrată. Trebuie doar să alegi tipuri mai sănătoase: brânzeturi tradițional fermentate, maturate, artizanale, care tind să conțină mai multe culturi vii
„Brânzeturile maturate natural, precum cheddar, Swiss sau Gouda, și opțiunile fermentate conțin bacterii benefice ce pot susține diversitatea microbiomului și digestia”, precizează dr. Nahar.
Dr. Gupta adaugă că aceste tipuri „bune” de brânză ar trebui consumate cu moderație și alături de alimente bogate în fibre— precum legume, fructe, leguminoase sau cereale integrale— deoarece fibrele pot amplifica beneficiile pentru flora intestinală, scrie parade.com.
Citeşte şi: Studiu: Vaccinurile anti-HPV reduc drastic riscul de cancer de col uterin
