Oamenii de ştiinţă par decişi să demonstreze că nimic pe lume nu este inexplicabil, ei găsind o justificare „academică“ şi pentru micile ghinioane cotidiene care ne strică ziua.
Sunteţi în întârziere şi autobuzul nu mai vine. După ce decideţi să plecaţi pe jos, pe la jumătatea drumului spre următoarea staţie, trec pe lângă dumneavoastră două autobuze, unul după celălalt. În astfel de momente, aveţi senzaţia că toată lumea are ceva cu voi. Să fie oare posibil să existe o explicaţie şi pentru ghinioane? Din câte se pare, în unele cazuri, răspunsul este pozitiv. Oricum ar fi, matematicienii, fizicienii şi psihologii şi-au unit eforturile pentru a explica de ce depind „micile ghinioane“ cotidiene, care ne fac să credem că tot universul conspiră împotriva noastră.
Să luăm exemplul mai sus menţionat cu autobuzul pierdut. Pentru a pune capăt acestui ghinion, care mai devreme sau mai târziu a lovit pe toată lumea, şi-a pus mintea la contribuţie chiar şi un inginer de la Universitatea din Shizuoka (Giappone), Takashi Nagatani. După o complexă analiză matematică, specialistul japonez a ajuns la concluzia că astfel de incidente sunt… inevitabile. După o aşteptare interminabilă, mijloacele de transport în comun par să ne ia „la mişto“ şi ajung câte două în staţie sau chiar mai rău. De vină este, din câte se pare, teoria haosului, care explică în cel mai bun mod cât de haotic este traficul. Pentru că atunci când un ambuteiaj rutier sau un număr mai mare de pasageri care trebuie să urce ţin oprit mijlocul de transport în comun, este logic ca distanţa care îl separă de autobuzul ce îl urmează să se reducă. Multiplicând fenomenul cu numărul de staţii, creşte progresiv întârzierea şi se reduce tot mai mult distanţa de autobuzul următor.
Astfel, primul autobuz ajunge la ora la care ar fi trebuit să fie în staţie al doilea, însă alături de acesta din urmă. Dacă, între timp, aţi decis că mai bine plecaţi pe jos, v-aţi cam făcut singuri rău. Există chiar şi o complexă formulă matematică, aplicabilă pentru orice mijloc de transport, care demonstrează că, dacă renunţaţi la aşteptat şi o luaţi „per pedes“, aţi luat cea mai proastă decizie.
Conspiraţia semafoarelor
Atunci când ne grăbim, ca un făcut, toate semafoarele să arată lumina roşie exact când ajungem noi. Însă şi acest fenomen are o explicaţie. Să presupunem că de-a lungul unei distanţe pe care trebuie să o parcurgem există şase semafoare. Probabilitatea de a le găsi pe toate pe verde este foarte redusă, similară cu cea de a ieşi de şase ori „marca“ în şase aruncări ale unei monede. Altfel spus, potrivit teoriei probabilităţii, şansele sunt de 1 la 64. La toate astea se adaugă şi factorul psihologic, cunoscut sub numele de „memorie selectivă“: atunci când suntem grăbiţi, îngrijoraţi sau speriaţi, avem tendinţa să vedem totul în negru, supraestimând evenimentele negative. Astfel, chiar dacă întâlnim trei semafoare pe verde din şase, situaţie foarte probabilă, avem tendinţa să spunem că „toate erau pe roşu“.
Blestemul neîndemânaticilor
De câte ori nu vi s-a întâmplat, de exemplu, ca în maşina din faţa dumneavoastră să daţi exact de cel mai neîndemânatic dintre şoferi. Cum era de aşteptat, în astfel de momente nervii sunt întinşi la maximum. Sau cum se face că mereu nimerim la coada care înaintează cel mai încet? Şi, de ce atunci când stăm în coloană ne depăşesc toţi, şi pe stânga, şi pe dreapta? Nici aici nu e vorba despre teoria conspiraţiei, aşa cum am fi tentaţi să credem. Potrivit unui studiu dat publicităţii de Donald Redelmeier şi Robert Tibshirani, matematicieni de la Universitatea Toronto, Canada, şi Stanford, SUA, doar atunci când stăm pe loc observăm celelalte rânduri de maşini şi autoturismele care ne depăşesc, făcând comparaţiile de rigoare. Când însă rândul nostru înaintează cel mai repede, suntem atât de concentraţi la condus, încât nu avem timp să ne uităm la autoturismele mai „lente“ pe care le-am depăşit. Există, în plus, alt aspect scos în evidenţă de Nick Bostrom, de la Yale University. Acesta afirmă că, din două cozi cu o lungime egală, una rapidă şi alta lentă, autovehiculele din aceasta din urmă vor fi întotdeauna mai multe în comparaţie cu prima, pentru că exact excesul de maşini va fi cel care va încetini înaintarea. Aşa că nu e de mirare că întotdeauna vor fi mai mulţi şoferii care se vor plânge că au nimerit în coloana greşită decât cei care vor înainta fără probleme.
