Florin Rogneanu, directorul Muzeului de Artă din Craiova, a afirmat că, pentru cele două lucrări ale lui Brâncuşi expuse în prezent la Bilbao, Spania, valoarea poliţei de asigurare s-a ridicat pentru „Sărutul“ la 20 de milioane de euro, iar pentru „Coapsa“ – 12 milioane de euro
– Zilele trecute s-a deschis la Muzeul Guggenheim din Bilbao o mare expoziţie Constantin Brâncuşi şi Richard Serra, ce reuneşte peste 40 de lucrări ale Titanului de la Hobiţa, printre care şi două de la Craiova, „Sărutul“ şi „Coapsa“. Care este suma pentru care au fost asigurate aceste două lucrări de la muzeul pe care-l conduceţi? Veţi vizita această expoziţie-unicat de la Bilbao?
– Sâmbătă, 8 octombrie 2011, la Muzeul Guggenheim din Bilbao s-a deschis, într-adevăr, Expoziţia Constantin Brâncuşi şi Richard Serra. Expoziţia a fost organizată de Fundaţia Beyeler şi Fundaţia Solomon Guggenheim şi a fost deschisă prima dată la Muzeul Beyeler AG din Basel, Elveţia, în perioada 22 mai – 21 august 2011, la care Muzeul de Artă Craiova a fost invitat să participe cu sculptura „Coapsa“ de Constantin Brâncuşi. Aceeaşi expoziţie, dar într-o concepţie nouă, cu mai multe lucrări şi într-o altă formă de prezentare, s-a deschis acum la Muzeul Guggenheim din Bilbao, curator fiind domnul Oliver Wick, Domnia sa ţinând în mod special să invite muzeul craiovean şi cu celebra lucrare „Sărutul“, prima variantă din 1907. Conform contractului de împrumut, valoarea poliţei de asigurare s-a ridicat la 32 de milioane de euro: „Sărutul“ – 20 de milioane de euro, „Coapsa“ – 12 milioane de euro. Desigur că aş dori să vizitez o asemenea expoziţie, dar, din păcate, nu o pot vedea decât în fotografiile pe care le-au făcut colegii mei – un muzeograf şi un conservator – care au însoţit şi instalat lucrările lui Brâncuşi la Muzeul din Bilbao.
– Aţi însoţit lucrări de Brâncuşi la expoziţii din Franţa şi SUA. Cum a fost receptat Brâncuşi acolo?
– Da, este adevărat. Am avut şansa de a participa la realizarea celei mai mari expoziţii Constantin Brâncuşi organizată în perioada august – decembrie 1995, la Centrul Georges Pompidou la Paris şi ianuarie – aprilie 1996, la Muzeul de Artă din Philadelphia. Expoziţia s-a bucurat de un succes imens atât la Paris, cât şi la Philadelphia, o dovadă în acest sens fiind epuizarea albumelor tipărite în Franţa şi SUA în acest sens, încă din perioada expoziţiei Brâncuşi. Deşi expoziţia a cuprins aceleaşi lucrări, consilierul ştiinţific al acesteia fiind domnul Friedrich Teja Bach, ea a arătat cu totul diferit la Paris şi Philadelphia, după modul şi concepţia celor două comisare de expoziţie, doamna Margit Rowell, la Paris şi Ann Tempkin, la Philadelphia. Această expoziţie a fost considerată de istoricii de artă ca fiind una dintre cele mai importante expoziţii de sculptură a secolului al XX-lea.
Redeschiderea muzeului, sfârșitul anului 2013, cel târziu începutul anului 2014
– Din septembrie 2010, sunteţi un fel de diriginte de şantier, adică ziua criticului de artă Florin Rogneanu, directorul Muzeului de Artă din Craiova, începe şi se termină pe şantier! Lucrările de consolidare şi restaurare le-aţi aşteptat de ani, cum decurg? Se respectă contractul, adică sunt serioşi constructorii?
– În anul 2006, atunci când starea de conservare a Palatului „Jean Mihail“ devenise precară, Consiliul Judeţean Dolj a hotărât alocarea unor resurse financiare pentru întocmirea unui releveu şi a unui studiu de fezabilitate privitor la restaurarea şi consolidarea Palatului „Jean Mihail“. De abia la începutul anului 2010 au putut fi finanţate programele europene de restaurare monumente istorice, moment în care Consiliul Judeţean Dolj a organizat licitaţia în vederea atribuirii Proiectului de Restaurare-Consolidare Muzeul de Artă Craiova – Palatul „Jean Mihail“. Din septembrie 2010 şi până în prezent, s-a lucrat intens, conform termenelor stabilite prin contract, începând cu aripa de nord, de la subsol şi până la acoperiş. Până în prezent, sunt acoperite 85% din lucrările de structură (privind consolidarea), 65% din lucrările prevăzute pe arhitectură şi aproape 40% din lucrările prevăzute pe segmentul de instalaţii. Toate lucrările efectuate până în prezent sunt de calitate, lucrul dovedit de permanenta supraveghere a dirigintelui de şantier, a inginerului specialist, a arhitectului şi a restauratorilor pe componente artistice, precum şi de întregul colectiv din cadrul Direcţiei Afaceri Europene, Dezvoltare Regională a Consiliului Judeţean Dolj, care răspunde de acest proiect. În orice problemă privind restaurarea ornamentelor, cromatică interioară, restaurarea lemnului, piatră sunt consultat de reprezentanţii şantierului şi zilnic am întâlniri cu restauratori pe pictură şi experţii restauratori aflaţi pe şantier.
– Când va fi redeschiderea Muzeului?
– Greu de prognozat… Şi aceasta datorită multiplelor lucrări de tip muzeal care urmează să se desfăşoare după terminarea lucrărilor de consolidare-restaurare la Palatul „Jean Mihail“. Conform normelor de conservare, lucrările de artă se expun abia după o perioadă de minimum şase luni de la terminarea lucrărilor efectuate asupra pereţilor (tencuieli, văruieli ş.a.). Apoi, este vorba despre restaurarea tuturor lucrărilor de pictură românească şi străină care au fost selecţionate de către specialiştii muzeului pentru a face parte din expunerea permanentă, lucrări care, de alt-fel, sunt şi cele mai valoroase din punct de vedere artistic. În fond, este vorba de restaurarea a circa 600 de lucrări de artă executate între secolele XV – XX, ceea ce necesită un timp îndelungat şi o pregătire profesională deosebită, lucrări de restaurare ce nu pot fi efectuate înainte de încetarea activităţii întregului şantier din motive de conservare. Ele alcătuiesc aşa-numita tematică a expunerii permanente – adică concepţia sub care se prezintă întreg spectacolul muzeal. Este adevărat că o parte din lucrările de amenajare a expunerii permanente au început din acest an şi se vor desfăşura şi pe perioada anului 2012: este vorba despre alegerea, comandarea şi executarea mochetelor speciale care protejează spaţiile interioare, refacerea mobilierului de expunere, restaurarea ramelor de epocă, restaurarea unor piese ale mobilierului original al Palatului „Jean Mihail“ şi alte lucrări care sunt şi vor fi finanţate de Consiliul Judeţean Dolj prin bugetul alocat instituţiei noastre, aceste cheltuieli neputând să facă parte din Proiectul de Restaurare – Palatului „Jean Mihail“. Aşadar, putem să prevedem redeschiderea muzeului către sfârșitul anului 2013, cel târziu începutul anului 2014.
Trei cataloage de artist în 2011
– Muzeul de Artă din Craiova este, indiscutabil, cel mai valoros din Oltenia. Veţi continua expoziţiile itinerante în celelalte oraşe mari ale Olteniei, Drobeta Turnu Severin, Râmnicu Vâlcea, Slatina?
– În urmă cu peste 50 de ani, la Craiova lua fiinţă Filiala Uniunii Artiştilor Plastici din România, care reunea cei mai importanţi artişti profesionişti din Oltenia. Oraşul dispunând şi de unul dintre cele mai valoroase muzee de artă din ţară, artiştii craioveni au avut şansa să fie prezentaţi publicului de către muzeu în expoziţii personale, iar în ultimul timp de mari expoziţii retrospective, care au fost itinerate la muzeele de artă din întreaga zonă a Olteniei. Pe lângă acestea au fost o serie de saloane naţionale care au implicat un mare efort organizatoric pe care celelalte muzee din zonă nu puteau să-l asigure sau o serie de expoziţii, care implicau deţinerea unui patrimoniu valoros de pictură românească de la sfârşitul secolului al XIX-lea şi începutul secolului al XX-lea.
– Pentru viitor, v-aţi gândit şi la marele public care trece pragul Muzeului din Bănie?
– Mi se pare de la sine înţeles că întreaga activitate depusă de un muzeograf este îndreptată către marele public, către cunoaşterea preferinţelor acestuia şi punerea la îndemâna sa a unor informaţii culturale de calitate în vederea unei mai bune cunoaşteri a istoriei culturale naţionale, a relaţiei între cultura naţională şi marile mişcări cultrale europene.
– Ce alte probleme frământă în acest moment pe directorul Florin Rogneanu, aflat în al şaptelea an de directorat?
– În primul rând, probleme legate de modul de reorganizare a Galeriei de Artă Universală, a Galeriei Naţionale şi a felului în care va arăta Cabinetul „Constantin Brâncuşi“ la redeschiderea muzeului. În al doilea rând, probleme legate de specializarea generaţiei tinere de muzeografi, având în vedere faptul că pe câteva domenii sunt singurii specialişti din zona Olteniei. Altă preocupare permanentă este modul în care până la redeschiderea muzeului acesta se prezintă în marile expoziţii naţionale şi cum colaborează cu marile muzee din ţară în organizarea unor importante expoziţii aşa cum au fost „Theodor Aman – Pictor şi Gravor“, „Nicolae Dărăscu – pictorul luminii“, „Iosif Iser“ sau expoziţiile organizate de noi la Muzeul Naţional Cotroceni şi Muzeul de Artă Braşov: „Un Boier la Palatul Cotroceni – Theodor Pallady“ sau expoziţia retrospectivă „Ion Ţuculescu“.
– Întreb acum criticul de artă Florin Rogneanu: ce lucrări aveţi în lucru sau în tipar?
– Vom continua anul acesta şi anul viitor să tipărim cataloagele de artist aşa cum le-am conceput în urmă cu patru ani şi vor completa această colecţie, tipărind în acest an cataloagele: Maria Billek-Fratoştiţeanu – pictură şi grafică, Nuţu Emilian – sculptură, Silviu Bârsanu – pictură, sculptură, grafică.
