„After school“ este un proiect necunoscut până acum în România, dar care a prins contur de la începutul lunii în comuna vâlceană Prundeni. Zilele trecute, alături de elevii din localitate, au luat parte la acest program de vacanţă şi 18 tineri belgieni, cercetaşi veniţi pe plaiurile mioritice pentru a le împărtăşi copiilor valorile lor de viaţă.
Agitaţie pe terenul de fotbal al Şcolii din Prundeni. Câţiva băieţi şi fete aleargă o minge dintr-o margine în alta, transpirând vârtos în bătaia soarelui. Printre râsete senine şi hârjoneli de copii, încurajările şi comentariile se aud în două limbi: română şi franceză. O mână de jucători, ceva mai înalţi şi mai blonzi, par să fie jumătate fraţi mai mari, jumătate instructori pentru prichindei. Veseli cu toţii, fără să se tulbure deloc la micile greşeli sau faulturi, copii şi tineri lasă impresia clară că se distrează de minune într-o frumoasă zi de vacanţă: joacă fotbal şi exersează una dintre limbile străine predate la şcoală. Şi totuşi… Căutând mai atent prin proiectele Primăriei Prundeni – din judeţul Vâlcea – aflate în derulare în acest an, aflăm că este vorba, de fapt, nu de o dimineaţă obişnuită de vacanţă, ci de una dintre zilele incluse în proaspătul proiect al comunei, „After school“. Iar băieţii blonzi şi înalţi, protectori pentru cei mici, nu sunt nici fraţi, nici profesori, ci cercetaşi belgieni, veniţi în comuna vâlceană tocmai din Bruxelles, pentru a-i educa pe tinerii români conform unor valori proprii mişcării cercetăşiei, care să sprijine construirea unei lumi mai bune.
Primul proiect din România
Proiectul iniţiat de primarul Ion Horăscu – aprobat şi aplicat de la 1 iulie – se va desfăşura pe durata a doi ani. La el participă, aflăm din spusele edilului, toţi cei 500 de şcolari şi preşcolari din instituţiile de învăţământ de pe raza comunei, la care se alătură şi cele 34 de cadre didactice – acestea din urmă fiind evident plătite cu un salariu mediu de 1.000 de lei. Aşa cum zice traducerea din limba engleză, „after school“ presupune un program special pentru copii, desfăşurat atât în vacanţe, cât şi pe timpul şcolii, după orele prevăzute în programă. Copiii vin astfel zilnic la şcoală, mai puţin în weekend, de la 9.00 la 13.00, timp pe care şi-l ocupă cu diverse jocuri – matematică distractivă, fizică distractivă, chimia mediului şi a calităţii vieţii, ore de religie sau educaţie fizică şi sport. Şcoala le asigură prânzul, prilej cu care copiii învaţă cum să servească masa, dar şi alte reguli din codul bunelor maniere. Pleacă în excursii tematice – cum a fost cea de săptămâna trecută de la fabrica de roţi auto din Drăgăşani, unde sunt angajaţi mulţi dintre părinţii lor – sau la mănăstirile din împrejurimi, unde pot aplica orele de religie făcute în şcoală. Pe parcursul desfăşurării acestui proiect, cei 500 de copii din Prundeni au la dispoziţie o echipă de specialişti: medici, psihologi, sociologi. De asemenea, tot în baza acestui proiect, primăria a achiziţionat aparatură IT – table electronice, calculatoare, laptop-uri -, dar şi microbuze şi un autocar. „Este şcoală fără catalog“, îşi laudă primarul propriul proiect. „Copiii vin să înveţe lucruri noi sau să şi le însuşească mai bine pe cele predate la şcoală. Este un mod plăcut de a-şi petrece o parte din timpul vacanţei – mulţi se plictisesc acasă, nu pleacă în alte părţi sau au părinţi care lucrează şi nu îi pot supraveghea. Proiectul «After school» nu este obligatoriu – vine cine doreşte şi cât doreşte. Este un proiect unicat în ţară, dar Ministerul Învăţământului intenţionează să îl aplice în toate unităţile de învăţământ şcolar şi preşcolar. Cu acest scop vor şi veni reprezentanţi de la Bucureşti, în vizită la Prundeni, săptămâna viitoare“, a mai spus primarul Ion Horăscu.
Animatori pentru copiii prundenilor
E trecut de ora 13.00. Într-una dintre sălile Şcolii din satul Călina – tot comuna Prundeni -, zarvă şi miros de mâncare. La mese aşternute cu pânză cadrilată, copiii iau cu asalt cele trei feluri de mâncare bine pregătite de bucătărese alese dintre gospodinele satului: ciorbiţă de perişoare, orez cu cârnaţi şi cornuri cu gem şi ciocolată. Pentru toţi, venitul la şcoală pe timpul vacanţei nu e deloc o corvoadă. Ba, dimpotrivă. „Acasă n-avem ce face“, spun în cor Ana, Miruna, Ioana şi Angela, patru eleve de 12-13 ani. „Avem timp destul să stăm la televizor şi să citim, când plecăm de aici. Lucrurile pe care le învăţăm aici nu le-am învăţa însă acasă. În plus, de când au venit cercetaşii din Belgia, putem să exersăm franceza“, spun fetele, zâmbind timid şi aşezând corect tacâmurile în farfuriile goale.
Prânzul se sfârşeşte. La semnul unuia dintre ei, copiii se cuminţesc pe dată. Se ridică toţi în picioare, împreună mâinile în faţa pieptului şi încep să rostească în cor: „Tatăl nostru Care eşti în Ceruri, sfinţească-Se numele Tău, vie împărăţia Ta…“.
Două sute de metri mai încolo, în clădirea destinată centrului pentru persoane vârstnice, într-o încăpere asemănătoare, 18 tineri blonzi şi înalţi se înfruptă pofticioşi din aceleaşi preparate. Sunt cercetaşii belgieni, oaspeţi pentru zece zile în comuna vâlceană. Au venit în România pentru a desfăşura una dintre acţiunile lor cu tinerii de aici. Destinaţia iniţială era oraşul Roman. Dar, pentru că acolo s-a impus carantină din cauza crizei porcine, a trebuit să-şi revizuiască planurile. Aşa au ajuns tinerii cercetaşi în comuna Prundeni, chiar în mijlocul programului „After school“. Şi, din prima zi, au devenit prieteni la cataramă cu toată suflarea comunei şi în special cu cei mici. „Am pregătit un proiect de socializare cu copiii, un schimb de experienţă intercultural“, povesteşte Michael, unul dintre liderii grupului de animatori prezent la Prundeni (cercetaşii fiind organizaţi în ecologişti, constructori şi animatori). Responsabilităţile acestora din urmă sunt acelea de a interacţiona cu copiii, a juca diverse jocuri cu ei, a-i însoţi în excursii, a-i învăţa nenumărate lucruri utile în viaţă. Iar belgienii au îndeplinit aceste sarcini cu cea mai mare însufleţire. În mare parte, pentru că românii i-au fascinat de la bun început.
„Copiii sunt extraordinari!“, spune Michael privind cârdul de puşti ţinându-se după el şi colegii săi: „Sunt inteligenţi, învaţă foarte repede, vorbesc atât engleza, cât şi franceza şi sunt foarte prietenoşi. De fapt, cel mai mult ne-a impresionat ospitalitatea oamenilor de aici“.
Belgienii, fascinaţi de românce, bere şi Brâncuşi
Deşi nu ştiau prea multe despre România înainte de a ajunge în Prundeni – în afară de informaţiile furnizate sec pe internet şi câteva imagini cu Casa Poporului ori Delta Dunării -, cercetaşii belgieni şi-au făcut repde o impresie despre ţara noastră. După oamenii primitori şi mâncarea gustoasă, le-au plăcut în mod deosebit peisajele şi natura oarecum sălbatică din chiar apropierea satelor. Au vizitat Peştera Muierilor, Peştera Polovragi şi au rămas muţi de admiraţie în faţa Ansamblului Brâncuşi din Târgu Jiu. Pe urmă, nu e nici o surpriză, belgienii au remarcat fetele noastre – fie ele de la oraş sau sat. Şi, nu în ultimul rând, au acordat un zece plus berii româneşti, pe care nu ezită să o guste aproape în fiecare zi la terasa din centrul comunei, unde, culmea, pot juca un snooker ca acasă, la Bruxelles.
Desigur că, din prietenie, puştanii belgieni nu se feresc să îşi ascundă nici criticile. „Românilor le place să spună că sunt săraci. Nu este adevărat“, afirmă Michael zâmbind, parcă scuzându-se pentru constatarea sa. „Doar le place să trăiască în paradoxuri. La români nu există sărbătoare care să nu fie cinstită cu chef, invitaţi, mâncare şi băutură. Belgienii dacă se întâlnesc o dată pe an să sărbătorească şi ei ceva. Românilor le place să mănânce bine. Dar îşi ţin WC-ul în fundul curţii. În schimb, belgienii sunt exageraţi în privinţa igienei. Pentru ei, asigurarea propriului confort este una dintre regulile importante de viaţă. Decât să mănânce bine zilnic la restaurant, mai bine îşi cumpără o canapea. Românilor le place însă mult să facă impresie. Şi, de multe ori, să se scuze pentru nerealizări, spunând că sunt săraci“.
Era la amiază când GdS a plecat din Prundeni. Românii rămăseseră să-şi facă siesta. Belgienii, cum au ţinut să precizeze, „să gândească“. Şi să se pregătească pentru seara de pescuit cu elevii din sat, planificată încă de dimineaţă, la programul „After school“.
