Oficialii Fondului spun că împrumutul este de 12,95 miliarde de euro, pentru a evita numărul 13. Dobânda pentru pachetul financiar acordat României va fi în jur de 3,5% pe an. Rambursarea împrumutului se face treptat în trei-cinci ani.
România a convenit asupra unui acord stand-by pe doi ani cu FMI pentru 12,95 miliarde de euro, pachetul total de finanţare externă, de la Fond, UE, BM şi BERD, urmând să ajungă la 19,95 miliarde de euro. Fondul a anunţat ieri că delegaţia care a negociat cu oficialii de la Bucureşti a convenit asupra unui acord stand-by pe doi ani cu autorităţile din România pentru un împrumut de 12,95 miliarde de euro, parte a unui pachet de sprijin financiar multilateral. În plus, autorităţile române s-au înţeles cu reprezentanţii FMI la această valoare a împrumutului, pentru a evita numărul 13, considerat cu ghinion. „Am vrut să evităm această cifră pentru a nu încurca lucrurile, 13 fiind un număr cu ghinion pentru unii", au declarat oficialii Fondului Monetar Internaţional.
Programul de ajutor extern urmează să fie discutat de Consiliul Executiv al FMI de la Washington în următoarele săptămâni, iar prima tranşă a finanţării, de cinci miliarde de euro, va fi disponibilă imediat după aprobare. FMI va pune la dispoziţia guvernului fonduri de 12,95 miliarde de euro, UE va contribui apoi cu cinci miliarde de euro după un aviz favorabil din partea CE şi a Consiliului European. Prima tranşă va veni în iulie, dobânda urmând să fie calculată în funcţie de rata Euribor, la care se vor adăuga câteva puncte de bază. BM va pune la dispoziţia României un miliard de euro, în următorii doi ani, pentru reformarea sectorului public şi a celui financiar, precum şi consolidarea protecţiei sociale, iar BERD, alături de alte instituţii financiare internaţionale, va acorda un miliard de euro tot în următorii doi ani, jumătate din sumă mergând în bănci, iar diferenţa, în economie, inclusiv companii, energie şi infrastructură. „O delegaţie a FMI şi autorităţile române au ajuns astăzi (ieri – n.r.) la un acord, care trebuie discutat de managementul FMI şi de Consiliul Executiv, asupra unui program economic susţinut printr-un împrumut de 12,95 miliarde de euro printr-un acord stand-by pe doi ani. Consiliul Executiv se va reuni şi va discuta programul în următoarele săptămâni. România va putea trage cinci miliarde de euro după aprobarea Consiliului", a declarat directorul executiv al FMI, Dominique Strauss-Kahn.
Împrumutul acordat de FMI va fi obţinut în tranşe până la sfârşitul anului 2010, iar rambursarea se va face treptat până în 2015. Suma de 12,95 miliarde de euro acordată României de FMI va avea o dobândă de aproximativ 3,5% pe an, a declarat şeful misiunii din România, Jeffrey Franks. El a arătat că dobânda depinde de referinţele de pe pieţele internaţionale la care se adaugă o marjă, calculată în funcţie şi de valoarea împrumutului atras de fiecare ţară. „Pentru România, dobânda va fi în jur de 3,5% pe an, în acord cu actualele condiţii de piaţă", a spus Franks.
Băncile-mamă nu pot fi obligate să-şi menţină finanţările
FMI va cere angajamente scrise de la băncile-mamă privind finanţarea în continuare a economiei româneşti şi menţinerea tuturor fondurilor plasate în prezent în România, dar înţelegerile vor fi voluntare, a spus Jeffrey Franks. „Mâine (astăzi – n.r.) vom fi la Viena pentru a ne întâlni cu principalele bănci străine din România, pentru a obţine ajutorul lor. Va fi o înţelegere voluntară. FMI nu poate să impună băncilor-mamă astfel de angajamente, dar cred că este în interesul tuturor. Vom cere o plasă de siguranţă pe partea de capital pentru ca să nu existe nici un pericol ca băncile din România să scadă sub un anumit nivel de lichiditate. Vrem un angajament voluntar de la aceste bănci şi, dacă fac acest lucru, pachetul nostru va avansa, vor exista beneficii", a spus Franks. El a arătat că FMI va solicita băncilor-mamă să-şi asume menţinerea tuturor liniilor de finanţare din România, inclusiv a sumelor care s-ar elibera prin reducerea rezervelor minime obligatorii, şi chiar să facă noi aporturi, dacă va fi nevoie.
Întrebat despre înţelegerile cu BNR pentru reducerea rezervelor minime obligatorii, şeful misiunii FMI a arătat că aceste măsuri depind atât de înţelegerile cu băncile internaţionale prezente în România, cât şi de evoluţia anumitor indicatori, cum ar fi rata inflaţiei sau cursul de schimb. „Nu vrei să pierzi rezerva minimă dacă banii ies din ţară", a mai spus Franks. Oficialul FMI a confirmat că s-a stabilit cu BNR o ţintă privind rezervele valutare la sfârşitul anului, dar nu a dorit să ofere detalii.
Fondul de salarii trebuie să scadă gradual, ca procent din PIB
Pachetul financiar convenit cu autorităţile române va permite ajustarea graduală a deficitului bugetar, altă problemă care trebuie depăşită fiind dezechilibrul contului curent înregistrat în special în ultimul an, a menţionat şeful misiunii FMI în România. În plus, fondul public de salarii ar trebui să scadă ca procent din PIB în perioada următoare, a adăugat Jeffrey Franks. El a menţionat că, în prezent, fondul public de salarii reprezintă 8% din PIB. „Per total, fondul de salarii va trebui să fie adus sub control", a declarat Franks.
El a mai spus că guvernul trebuie să revizuiască, într-un interval de doi ani, cu asistenţă internaţională, sistemul de salarii şi pensii în sectorul public, precum şi procedurile de monitorizare şi control pentru companiile de stat. Potrivit oficialului FMI, salariile în sistemul public s-au dublat într-o perioadă de trei ani. „Fondul de salarii a crescut mai mult decât dublu în ultimii trei ani. Acest trend nu este sustenabil şi creează o enormă presiune pe buget. Trebuie reformată structura sistemului public de salarii. Acest lucru nu înseamnă neapărat că salariaţii vor avea reduceri de venituri. Sistemul pentru stabilirea remuneraţiilor trebuie simplificat şi îmbunătăţit", a spus Franks. El a explicat că autorităţile române trebuie să elaboreze Legea salarizării unice, prin care să elimine practicile de plată a veniturilor pe bază de bonusuri şi prime. „Va fi aplicat un sistem salarial ce se va baza mai puţin pe bonusuri, care nu trebuie să depăşească 25% din salariu", a subliniat Franks.
Nu vor fi reduceri de pensii, dar sistemul trebuie reformat
Jeffrey Franks a arătat că executivul va trebui să aplice, în acelaşi interval, o reformă a sistemului de pensii şi o lege a responsabilităţii fiscale, prin care să evite noi creşteri ale deficitului bugetar. „Sistemul public de pensii va reprezenta o provocare fiscală enormă. Va fi o presiune mare pentru că din ce în ce mai multe persoane ies la pensie, iar tot mai puţini tineri intră pe piaţa muncii. Asta nu înseamnă că pensiile vor fi reduse. Este nevoie de reforma acestui sistem, de a modifica parametrii săi, pentru a fi sustenabil pe termen lung", a afirmat Franks. El a spus că în acord s-a convenit asupra unor măsuri care să protejeze pensionarii şi salariaţii cu cele mai mici venituri.
Oficialii FMI au declarat că pensiile vor fi indexate cu rata anuală a inflaţiei, urmând să se renunţe la ajustarea în funcţie de evoluţia salariului mediu pe economie, sistem practicat în prezent, pentru a echilibra pe termen mediu şi lung fondul de pensii, potrivit înţelegerii încheiate de autorităţile române cu FMI. Modificarea va fi introdusă în următorii ani, iar decuplarea majorării pensiilor de evoluţia salariilor nu va avea efecte imediate, urmărindu-se în principal stabilizarea sistemului pe termen lung.
