Alianţa Confederaţiilor Patronale din România (ACPR) a organizat vineri Conferinţa Naţională a Alianţei cu tema „Priorităţi şi măsuri concrete anticriză“, partenerii media ai acestui eveniment fiind Curierul Naţional şi b1TV.
Personalităţile care au participat la Conferinţa Naţională au fost preşedintele României, Traian Băsescu, preşedintele Senatului, Mircea Geoană, ministrul economiei, Adriean Videanu, ministrul educaţiei, Ecaterina Andronescu, şi reprezentanţii întreprinzătorilor, care au identificat cele mai bune măsuri pentru mediul economic, social şi politic din România, în condiţiile crizei mondiale. „Este evident că doar relansarea circuitului economic va duce la ieşirea din criză, deci măsurile pe care le considerăm necesare sunt măsuri orientate în acest scop. În plus, guvernul ar trebui să cheltuiască mai mult în folosul ţării. Relansarea consumului trebuie privită din două puncte de vedere: relansarea consumului industrial şi relansarea consumului populaţiei. Pentru relansarea consumului industrial, ajutorul de stat va trebui utilizat la maximul posibil în conformitate cu măsurile luate de UE, care foarte repede trebuie generalizate şi la noi“, a declarat George Constantin Păunescu, preşedintele ACPR.
George Constantin Păunescu a mai spus că „se impune atacarea imediată a investiţiilor în infrastructură cu tot ce implică această acţiune la nivel de rezolvare a problemelor legate de finanţare şi de începere efectivă a lucrărilor. Trebuie acordat un sprijin major investitorilor, inclusiv prin măsuri fiscale, ca, de exemplu, anularea impozitului pe profitul reinvestit, dar în acelaşi timp trebuie păstrată imaginea de ţară atractivă pentru investiţii străine şi în acest sens probabil că negocierea unui acord de credit cu FMI devine o soluţie necesară“.
ACPR crede că este extrem de importantă reluarea creditului imobiliar
În plus, preşedintele ACPR a subliniat că „trebuie găsită o soluţie pentru reducerea nivelului dobânzilor bancare la credite şi uşurarea acordării acestora, domeniu în care BNR ar trebui să aibă un rol important, atât prin reducerea rezervei minime obligatorii pentru a creşte lichiditatea din sistemul bancar şi prin reducerea ratei dobânzii de referinţă, cât şi prin revizuirea reglementării de acordare a creditelor“. „Cu toate că este mult discutată, credem că în perioada actuală se impune introducerea reglementării ca plata TVA să se facă la data încasării facturilor şi nu la data emiterii lor, fiindcă în prezent, practic, societăţile comerciale fac o finanţare, pe o perioadă incertă, a bugetului“, a explicat George Păunescu.
În ceea ce priveşte creditarea persoanelor fizice, a consumatorilor privaţi, preşedintele ACPR crede că este extrem de importantă reluarea creditului imobiliar şi, în acest sens, sunt necesare garantarea unei dobânzi rezonabile şi aplicarea unui sistem prin care să se garanteze ca, în cazul incapacităţii de plată pentru o perioadă a ratelor, să se întrerupă contractul, plătindu-se chirie pentru spaţiul respectiv, existând posibilitatea reluării contractului atunci când situaţia creditatului revine la normal.
Băsescu: Solicitările ministerelor ar duce la un deficit bugetar de 9%
Preşedintele Traian Băsescu a declarat vineri, în cadrul Conferinţei Naţionale a Alianţei Confederaţiilor Patronale din România, că solicitările ministeriale ar conduce la un deficit bugetar de 9%. „Pentru a ieşi din dubiile deficitului pe 2008, vă pot spune că acesta este de 4,8% pe cash, iar pe angajamente de 5,21%, ceea ce înseamnă o depăşire majoră a deficitului bugetar prognozat, care a fost la 2,3%. 4,8% deficit pe cash înseamnă circa şapte miliarde, iar deficitul pe angajamente este de 7,81 miliarde de euro. Aceste realităţi trebuie corectate prin actualul buget“, a spus Traian Băsescu. Şeful statului a precizat că este important ca, înainte de construirea bugetului, guvernul să privească la datoriile care reprezintă în opinia lui „urgenţa zero“. „Privind la realitatea datoriilor pe care le au instituţiile centrale, înţeleg că economia este blocată chiar de guvern“, a spus Băsescu.
Preşedintele României a menţionat că din cifrele pe care le deţine reiese că, până la 31 decembrie 2008, guvernul are restanţe de 725 de milioane de euro pe datorii facturate, iar pe cele nefacturate, alte 367 de milioane de euro, adică 1,1 miliarde. „Primul lucru care trebuie făcut este ca aceste datorii să fie urgent achitate pentru a da lichiditate agenţilor economici. Din discuţiile pe care le-am avut aseară cu ministrul de finanţe, decizia este ca, eşalonat, până la mijlocul lui martie, aceste datorii să fie integral achitate pentru a da agenţilor economici posibilitatea să reintre în mişcare“, a declarat Băsescu.
Şeful statului a spus că administraţiile locale au restanţe facturate de o jumătate de miliard de euro şi nefacturate de 400 de milioane de euro. „Instituţiile publice au datorii la agenţii economici de peste două miliarde de euro. Prioritatea zero este deblocarea agenţilor economici prin plata datoriilor pe care statul le are la ei“, a reiterat Băsescu. „Este greu ca preşedinte să spui «am mandatul guvernului», dar vă asigur că urgenţa de a stabili parametrii bugetului cât mai rapid a făcut ca guvernul să decidă ca astăzi să se întâlnească. În timp ce guvernul constată că poate accepta maximum un deficit de 2%, însemnând circa trei miliarde, solicitările făcute de ministere pentru derularea angajamentelor asumate înainte de a se cunoaşte situaţia reală a bugetului ar împinge bugetul către un deficit de 9%“, a declarat Băsescu.
„Ultimul lucru pe care îl va face România va fi să se împrumute la FMI“
În plus, şeful statului a declarat că „ultimul lucru pe care îl va face România“ va fi să se împrumute la Fondul Monetar Internaţional, apreciind că deficitul de cont curent se va putea acoperi din fonduri europene sau prin cooperare cu alte instituţii. „Ultimul lucru pe care îl va face România va fi să se împrumute la FMI. Ştiu că această idee este controversată, dar vom merge pe zonele practice“, a spus şeful statului. „Deficitul de cont curent, dacă vom ajunge la această concluzie, putem să-l finanţăm prin împrumut european“, a adăugat Băsescu. Potrivit acestuia, s-a constituit deja „un fond pentru ţările din zona non-Euro“.
„Va trebui să fim foarte chibzuiţi pentru că avem o problemă: economia României nu mai poate fi aşezată în matricea Fondului. Am depăşit marginile matricei pe care Fondul le impune unei economii, şi nu numai economiei, ci şi societăţii“, a spus Băsescu. Potrivit preşedintelui, există şi alte soluţii. „Putem coopera cu UE, cu Banca Mondială, cu Banca Europeană de Investiţii“, a spus acesta.
Guvernul ar trebui să ia în calcul inclusiv asumarea răspunderii pentru Legea unică de salarizare
Traian Băsescu a spus că singura soluţie a fost ca guvernul să se întrunească astăzi, astfel încât ministrul finanţelor să discute cu toţi ceilalţi miniştri şi să stabilească o reaşezare a alocaţiilor bugetare. Acesta a mai spus că obiectivul lui a fost crearea unei majorităţi care să poată reforma ţara şi că, dacă acest lucru nu se întâmplă, această majoritate nu se justifică, precizând că guvernul ar trebui să ia în calcul inclusiv asumarea răspunderii pentru Legea unică de salarizare. „Mi-am asumat responsabilitatea pentru formarea unui guvern în această structură politică (…) Iar compensarea pe care eu am avut-o ca explicaţie a fost că o astfel de majoritate poate reforma România. Vreau să cred că acest lucru se va întâmpla. Dacă o astfel de majoritate nu va reforma România, ea nu se justifică. Devine doar o majoritate clientelară care şi-a împărţit nişte posturi“, a spus Băsescu, amintind că a sprijinit această majoritate, care reflectă decizia PSD şi PD-L, după ce „oricum altceva a eşuat“.
„Să dispară legile speciale în care nu contribui la bugetul asigurărilor sociale“
Băsescu a enumerat unde e nevoie de reformarea sistemelor. E vorba de modernizarea Constituţiei, şi „nu cum vreau eu, ci cum vor românii“, a spus pentru început şeful statului. Apoi a vorbit despre reîmpărţirea administrativă a ţării prin reducerea numărului de judeţe şi de elaborarea şi promovarea unei legi unice de salarizare în domeniul bugetar. „Ea trebuie negociată până la un punct, iar dacă nu se depăşeşte punctul critic, un guvern cu o asemenea majoritate va trebui să îşi asume răspunderea în faţa parlamentului şi să avem o Lege a salarizării“, a spus Băsescu.
Alt punct vizat de preşedinte a fost eliminarea legilor speciale pentru diferite categorii profesionale. „Să dispară legile speciale în care nu contribui la bugetul asigurărilor sociale, dar eşti foarte special pensionat sau plătit“, a spus preşedintele. Nu în ultimul rând, Traian Băsescu s-a referit la reformarea sistemului educaţiei, care trebuie să se facă potrivit principiului „bani contra reformă“.
Băsescu: România are la dispoziţie 5,9 miliarde de euro în acest an din fonduri structurale
Banii europeni sunt o sursă „formidabilă“ de finanţare a economiei, iar România va primi în 2009 de la Uniunea Europeană fonduri nerambursabile de 5,9 miliarde de euro, pe care va trebui să le folosească pentru proiecte fezabile şi credibile, a declarat vineri preşedintele Traian Băsescu. „Pentru anul acesta, vom avea la dispoziţie 5,9 miliarde de euro. Înlesnirile sunt foarte importante şi guvernul le va analiza. Banii nerambursabili sunt sursa reală de mişcare a României în această perioadă de criză“, a mai spus Băsescu.
Acesta s-a arătat nemulţumit că, din avansurile alocate României, circa 85% nu au fost cheltuite. „1,6 miliarde de euro nu sunt puşi la muncă în prezent, atât din lipsa unor proiecte credibile, cât şi din cauza birocraţiei şi a centralizării excesive a aparatului de stat“, a subliniat şeful statului, care a adăugat că „agenţii economici trebuie să vină să poarte traista pe la minister ca să li se deblocheze o finanţare“. El a mai precizat că, în prezent, pe site-urile ministerelor care pun la dispoziţie bani europeni se poate observa o terminologie diferită, neuniformizată.
„Fiecare minister utilizează propria terminologie, în aşa fel încât un investitor nu înţelege foarte bine dacă termenii se referă la acelaşi lucru când se uită pe două site-uri“, a arătat Băsescu, adăugând că „transparenţa este altă cheie a utilizării rapide a banilor“.
„M-am angajat ca guvernul să trimită luni CE noua formă propusă pentru achiziţiile publice“
Preşedintele a dezvăluit că s-a angajat în faţa reprezentanţilor CE că guvernul va transmite astăzi noua formă propusă pentru contractele de achiziţii publice, considerând că una dintre marile dificultăţi pe care le întâmpină agenţii economici când vor să depună proiecte ţine de birocratizare. „Angajamentul meu a fost că, luni, Guvernul României transmite Comisiei Europene noua formă propusă pentru achiziţii publice. Responsabil de proiect este domnul ministru Puşcaş. Legea trebuie să respecte standardele europene şi să fie profund debirocratizată“, a mai spus Băsescu. El a adăugat că Legea achiziţiilor publice, în forma actuală, a fost discutată cu Comisia Europeană, era o condiţie înainte de intrarea în UE şi are un nivel de birocraţie „draconic aproape“ din cauză că România nu era suficient de credibilă că va utiliza fondurile fără încercări de fraudare.
„În acest moment, există deschiderea ca UE să renunţe la foarte multe condiţii forţate din lege, să se vină pe o lege simplă. Deja am reuşit ca timpul de 87 de zile cât era anterior pentru aprobarea proiectelor să fie redus la maximum 30 de zile. Acum trebuie să ne preocupăm să avem o procedură rapidă şi la intern“, a subliniat Băsescu.
În plus, şeful statului a reamintit patronatelor că din banii alocaţi de UE 3,6 miliarde de euro sunt pentru calificarea forţei de muncă, astfel că firmele mari ar putea veni cu proiecte concrete de reconversie, pentru ca să nu se mai arate apoi nemulţumite de slaba calificare a personalului.
„Avem 3,6 miliarde de euro de la UE pentru calificare, recalificare a forţei de muncă şi alte acţiuni care vizează ridicarea nivelului forţei de muncă“, a mai spus Băsescu.
„Fostul guvern a contribuit cu peste 2% la accentuarea deficitului“
Preşedintele Traian Băsescu a apreciat vineri că fostul guvern a acţionat „iresponsabil“, contribuind cu peste 2% la accentuarea deficitului, iar bugetul de stat trebuie să reflecte responsabilitatea guvernului în reducerea cheltuielilor de funcţionare şi în creşterea cheltuielilor de investiţii. „Priveam la deficitul de cont curent. În 2007 a fost de 14%, un deficit care a crescut în ultimii ani. În 2008, s-a înregistrat o diminuare a deficitului de cont curent de la 14 la 13%, dar diminuarea s-a produs pe un singur palier“, a comentat preşedintele evoluţia economică din ultimii ani, în Conferinţa Naţională a ACPR. „Aceasta înseamnă că, în timp ce economia reală, dumneavoastră în speţă, aţi acţionat responsabil pe semnalele de criză pe care le-aţi primit, guvernul a acţionat iresponsabil, contribuind cu peste 2% la accentuarea deficitului. Dacă guvernul şi-ar fi menţinut măcar nivelul din 2007, am fi fost în faţa unui deficit de cont curent de 11%, dar, din păcate, cel care este responsabil de nesesizarea direcţiilor de evoluţie economică a fost chiar guvernul“, a spus Băsescu. În opinia preşedintelui, este clar, în acest context, că bugetul de stat trebuie să reflecte responsabilitatea guvernului în reducerea cheltuielilor de funcţionare şi în creşterea celor destinate investiţiilor.
Geoană trage un semnal de alarmă asupra Dialogului Social
Preşedintele Senatului, Mircea Geoană, a declarat vineri că, în condiţiile în care creditarea economiei reale „este practic paralizată“, o soluţie ar putea fi capitalizarea agresivă a CEC-ului, unitate ce ar putea fi transformată într-o bancă pentru IMM-uri. În plus, acesta a atras atenţia atât reprezentanţilor patronatelor, cât şi miniştrilor de resort că trebuie să existe între ei un dialog social real pentru a putea face faţă problemelor din economie. Liderul PSD a apreciat, în cadrul Conferinţei Naţionale a Confederaţiei Patronale din România, că, în situaţia în care nu mai există altă bancă din ţară care să poată fi stimulată să crediteze România, ar trebui „să facem din EximBank şi din CEC acest pandant de garantare, poate chiar o garantare de risc monetar, de rată de schimb“. „Suntem foarte preocupaţi că, în pofida acestei relative relaxări pe care banca centrală a anunţat-o pe piaţa de consum, e prea puţin şi prea târziu. Nu din cauza BNR, ci din cauză că în acest moment creditarea economiei reale şi chestiunile interbancare sunt, practic, paralizate. Şi dacă nu găsim răspuns rapid împreună cu banca centrală, cu băncile comerciale, poate cu capitalizarea agresivă a CEC-ului, care ar putea fi transformată într-o bancă pentru IMM-uri şi o bancă pentru cofinanţare, pentru că multe IMM-uri nu au bani de cofinanţare“, a arătat preşedintele PSD.
În privinţa soluţiilor pentru stimularea consumului, preşedintele Senatului a declarat că, în viziunea sa, o soluţie o reprezintă continuarea creşterii salariilor şi pensiilor mici, fără de care aceste persoane vor fi excluse în continuare din circuitul economic, solicitând, totodată, celor cu venituri mari „să mai aştepte“ mărirea veniturilor. „Cum putem stimula consumul? Am ajuns de la un consum exagerat, la opusul acestuia, la o sugrumare a consumului. Nu cred că viziunea mea e mai de stânga, dar, pe lângă stimularea consumului industrial şi guvernamental, va trebui să găsim resurse pentru stimularea creşterii veniturilor mici din România. Dacă persoanele cu venituri mici nu vor primi un minim de sprijin, vor fi excluse în continuare din circuitul economic şi vom avea câteva milioane de pensionari şi persoane cu venituri mici excluse. Un criteriu social este ca, în limita posibilului, să continuăm să creştem salariile şi pensiile mici, fără a afecta echilibrul macroeconomic“, a spus Geoană.
„Guvernul Tăriceanu a renunţat prea devreme la relaţia cu BM şi BERD“
Liderul PSD, Mircea Geoană, a mai declarat că guvernul Tăriceanu a renunţat, „oarecum infatuat“, prea devreme la relaţia cu BM şi BERD, şi că aceste instituţii ar putea reprezenta un finanţator al proiectelor româneşti. „Guvernul precedent, oarecum infatuat, a renunţat prea devreme la relaţia cu Banca Mondială şi cu BERD, chiar dacă nu sunt bani gratis, ca banii structurali şi de coeziune europeni“, a spus Geoană. El a arătat că aceste instituţii bancare pot reprezenta, în momente dificile, un finanţator al proiectelor româneşti. „BM şi BERD ar putea să reprezinte, în momente mai dificile, un finanţator al proiectelor noastre – poate chiar şi Israelul – şi este un lucru bun“, a susţinut Geoană.
Cristina Chicoş
