44.951 de taloane n-au ajuns, într-un an şi mai bine de program al Ministerului Sănătăţii, la pacienţii din judeţul Olt. Câteva persoane dintre cele care nu au beneficiat de analize medicale gratuite au aflat, interesându-se la Casa Judeţeană de Asigurări de Sănătate, că poştaşii au scris pe plicurile returnate „decedat“.
10% din populaţia judeţului Olt nu a putut efectua controlul medical gratuit şi investigaţiile de laborator din cadrul Programului naţional de evaluare a stării de sănătate a populaţiei pentru că taloanele nu au ajuns la destinaţie. La 15 luni de la demararea programului, Ministerul Sănătăţii şi-a amintit că prin cotloanele caselor judeţene sunt multe taloane returnate de poştă şi a elaborat o metodologie de lucru în vederea redistribuirii plicurilor către pacienţi. Casa Judeţeană de Asigurări de Sănătate (CJAS) Olt a sortat, zilele acestea, pentru a treia oară plicurile (prima dată, taloanele au fost sortate după medicul de familie, a doua oară în ordine alfabetică, pentru a putea fi predate la ghişeu pacienţilor care s-au interesat de ele, iar acum sortarea s-a făcut pe localităţi), iar luni şi marţi le va preda viceprimarilor din fiecare localitate a judeţului, pentru a fi împărţite cetăţenilor.
9.500 de taloane nedistribuite doar în Slatina
Recordul pe localităţi îl deţine Slatina, care, la mai puţin de 80.000 de locuitori, are 9.500 de taloane nedistribuite. Doi saci de taloane are de ridicat şi viceprimarul de la Corabia, iar dintre localităţile rurale, comuna Văleni pare să fie fruntaşă.
Procedura de distribuţie a implicat, în prima fază, poştaşii. Conform contractului încheiat de Ministerul Sănătăţii cu Poşta Română, un talon a stat la poştaş doar două zile, iar dacă în acest timp destinatarul nu era găsit, plicul lua calea CJAS. În funcţie de informaţiile culese la adresa menţionată pe plic, poştaşii i-au trecut pe mulţi dintre destinatari în lumea celor drepţi. Când s-au prezentat la ghişeu, pacienţii au aflat de la funcţionarii CJAS că taloanele lor au ajuns în grămada celor cu menţiunea „decedaţi“.
Greşeala pare să fi fost făcută chiar la început, pentru că baza de date folosită, probabil a Serviciului de Informatizare a Persoanei, trebuie să fi fost destul de veche. Mii de locuitori care şi-au schimbat în ultimii ani domiciliul nu au avut aproape nici o şansă să-şi recupereze talonul. Aceasta trebuie să fie explicaţia pentru existenţa celor 9.500 de taloane de la Slatina returnate de poştă, fiind cunoscut faptul că în ultimii ani mulţi dintre slătineni s-au retras la sate, vânzându-şi proprietăţile, în timp ce noii proprietari nu figurează la noile adrese.
„Noi am terminat de sortat taloanele, iar luni şi marţi le predăm. Luni îi aşteptăm pe viceprimarii din mediul rural, care vor fi ajutaţi de medicii de familie să le distribuie, iar marţi vor fi predate viceprimarilor din mediul urban, care vor fi susţinuţi în această acţiune de asistenţii sociali. În perioada 29 septembrie-7 octombrie, taloanele trebuie să ajungă la pacienţi, iar în perioada 7-9 octombrie, noi vom face raportarea către Autoritatea de Sănătate Publică, pentru a se transmite mai departe Ministerului Sănătăţii. Probabil că taloanele care şi după această etapă rămân nedistribuite se vor întoarce la noi“, a declarat directorul CJAS Olt, dr. Ortansa Ciobanu.
„Domnul ministru şi-a amintit şi de asistenţii comunitari“
În localităţile în care există asistenţi comunitari, 50 în tot judeţul, distribuirea se va realiza şi cu ajutorul acestora, conform dispoziţiilor ministrului Nicolăescu. Sunt aceiaşi asistenţi comunitari care desfăşoară de trei ani activitate medicală şi care anul acesta au avut parte de trista experienţă de a nu-şi ridica salariul timp de două luni. Banii au venit, în sfârşit, în septembrie, dar ajung doar până la sfârşitul anului. „Desfăşurarea acestui program a fost benefică pentru populaţie, deşi aş avea ceva comentarii de făcut cu privire la cuantificarea riscului de a dezvolta anumite boli. Diagnosticul care a fost pus numai pe seama anamnezei, nedublat de analizele de laborator, nu ştiu cât este de precis, aşa că eu cred că trebuia precizat că riscul este mic, important sau major. Alt câştig este că acum, pe final de program, domnul ministru şi-a adus aminte că există şi aceşti asistenţi comunitari şi că ei fac o muncă importantă, chiar dacă o perioadă de timp nu şi-au luat banii“, a declarat coordonatorul Unităţii Judeţene de Implementare a Programului, dr. Ramona Lesnic.
