Prefectul nu dă despăgubiri
D-na Popescu Maria din Craiova ne scrie că ar fi fost îndreptăţită să i se reconstituie dreptul de proprietate pentru o suprafaţă de teren de 6 ha, dar a optat pentru despăgubiri. Domnia Sa ne scrie că şi-a pierdut răbdarea să tot aştepte despăgubirile şi că ar vrea să se ducă în audienţă la prefect. D-na Popescu ne mai spune că a citit în ziar că o doamnă din sudul judeţului a apelat la ziar pentru a i se facilita o audienţă la prefect şi vrea şi Domnia Sa acelaşi lucru.
GdS: D-na Popescu, se pare că nu aţi citit bine în ziar deoarece nimeni niciodată nu a facilitat unei persoane audienţă la prefect din mai multe motive: acest lucru ar putea intra sub incidenţa legii ca trafic de influenţă, în al doilea rând, nu suntem un serviciu subordonat prefectului ca să putem înscrie la audienţe cetăţenii care au treburi de rezolvat şi, în al treilea rând, trebuie să vă spunem că prefectul nu dă despăgubiri, aşa că degeaba încercaţi să obţineţi audienţa!
Se poate rezolva
Nicolae Stoian din Craiova se plânge într-o scrisoare de faptul că primarul de la Rast, Iulian Silişteanu, nu vrea să-i rezolve încurcătura cu pământul pe care l-a moştenit soţia sa în comună. D-l Stoian are titlu de proprietate pe o suprafaţă de 5,02 ha. Din acesta a vândut fără acte notariale 3,18 ha, urmând ca, după definitivarea cadastrului, să se ducă la notar pentru perfectarea actelor. Din păcate, cadastrul nu se poate definitiva deoarece la măsurătoarea tarlalei în care are terenul d-l Stoian a reieşit că aceasta este mai mică în realitate decât în scripte. Proprietarul se grăbeşte să perfecteze actele, deoarece cumpărătorul pierde subvenţiile acordate pentru teren, iar el pierde renta viageră care i s-ar da pentru terenul vândut.
GdS: Primarul Silişteanu recunoaşte că tarlaua în cauză este mai mică în realitate decât în scripte. El spune că d-l Stoian a avut până acum terenul dat unei asociaţii, iar preşedintele asociaţiei ar trebui să vină cu împricinaţii la primărie pentru lămurirea situaţiei. Primăria are în zonă o rezervă de 25 ha teren, din care ar putea pune la dispoziţia asociaţilor terenul care le lipseşte.
Se taie pădurea de la Zăval
D-l Ion Cîrciumaru din satul Zăval, comuna Gighera, ne scrie că în Cantonul 7 bloc culturi din cadrul Ocolului Silvic Sadova se taie ilegal copaci. Metoda ne-o descrie cititorul: se taie arborii la alegerea celui interesat, se încarcă în căruţe, remorci, camionete sau alte atelaje, iar arborii care au diametrul mare sunt târâţi de tractoare. După aceea se trece la scoaterea cioatelor, adică se sapă pe lângă buturugă, se apelează la o drujbă şi se rade buturuga de sub pământ pentru a nu mai fi depistată de inspecţiile de fond.
GdS: D-le Cărciumaru, deşi dumneavoastră ne mai scrieţi că aţi ajuns cu reclamaţia până la directorul Inspectoratului Silvic Teritorial Râmnicu Vâlcea şi tot nu s-a rezolvat nimic, credeţi că, în eventualitatea în care angajaţii de la Direcţia Silvică Craiova s-ar arăta interesaţi de caz, hoţii ar putea măcar să modifice metoda de furt?
Aveţi dreptul, dar nu şi garanţia!
Ion Barbu din Craiova ne spune că s-a născut în comuna Işalniţa, unde fratele său a rămas să locuiască împreună cu părinţii. După decesul acestora a crezut că poate să-şi revendice jumătate din averea părinţilor, dar a aflat cu stupoare că fratele său făcuse deja partajul pe vremea când trăia tatăl său, fără să-l anunţe, iar de moştenit nu prea mai are ce moşteni. Domnia sa ne spune că a consultat mai mulţi avocaţi în legătură cu posibilitatea de a se adresa instanţei de judecată şi a primit răspunsuri diferite. În finalul scrisorii ne cere să-i dăm noi un răspuns concret.
GdS: D-le Barbu, la avocaţi este ca la doctori: cu câţi consulţi mai mulţi, cu atât îţi descoperi mai multe boli. Cât despre un răspuns concret, noi vi-l dăm: oricine are dreptul să apeleze la instanţa de judecată, dar nimeni nu garantează că va şi câştiga procesul.
Încercaţi ceva mai simplu!
Domnul Ion Paliu, din Craiova, ne-a scris o scrisoare în care ne dataliază păţaniile Domniei sale legate de intrarea în proprietate a unei suprafeţe de teren aflate pe raza de administrare a comunei Brădeşti. Primăria i-a reconstituit dreptul de proprietate pentru suprafaţa de 2,91 ha, iar petentul nemulţumit s-a adresat instanţei de judecată, care a decis să i se reconstituie dreptul de proprietate pe suprafaţa de 5 ha. În anul 1997, primăria din localitate i-a emis alt titlu de proprietate pentru suprafaţa câştigată în instanţa de judecată, punându-l în posesie pe un teren care nu există. În titlurile de proprietate ale vecinilor înscrişi pe actul lui Ion Paliu nu este trecut acesta ca vecin, ci alte persoane. Terenul pe care l-au avut cei pe care-i moşteneşte a fost afectat de construcţia Drumului European Craiova – Filiaşi, pentru care a fost expropriat cu 4.000 mp. Nu a primit nici un leu despăgubire de la Compania Naţională de Drumuri pentru că nu a putut prezenta un titlu de proprietate corect ca şi ceilalţi locuitori care şi-au primit despăgubirile. Sătul să tot umble cu jalba în proţap, s-a adresat din nou instanţei de judecată în oraşul Filiaşi, a cărei decizie nu a putut să o cunoască până la sfârşitul lunii octombrie 2007. În finalul scrisorii ne roagă să-i dăm soluţii pentru obţinerea dreptului de proprietate.
GdS: Domnule Paliu, noi nu deţinem alte soluţii în afara celor legale pentru intrarea în drepturile care vi se cuvin. Dacă avocatul care v-a călăuzit paşii în procese începând cu anul 1993 nu a găsit soluţia potrivită, îndrăznim să vă sugerăm o notificare la Comisia Judeţeană de Fond Funciar, către care s-au adresat şi alţii, fiind rezolvate situaţiile a zeci de hectare a căror valoare se măsoară în milioane de euro, nu ca în cazul dumneavoastră!
Pe mâna avocatului
Domnul Stelian Vârdol, din Craiova, ne-a scris că a făcut cerere de reconstituire a dreptului de proprietate pe Legea nr. 247/2005 pentru aproximativ 15.000 mp de teren situat în Craiova, mai exact în locul pe care este construit terenul de fotbal al CFR. I s-au aprobat despăgubiri la Fondul Proprietatea. La începutul acestui an, a descoperit că-şi poate lua terenul înapoi în natură, chiar dacă în anii ’40 bunicii săi au fost expropriaţi pentru construirea depoului CFR. Acesta a fost ridicat doar pe o parte a terenului expropriat de la bunici, restul rămânând liber de construcţii şi mai târziu s-a amenajat un teren de fotbal. Banii pe care i-au primit bunicii era dispus să-i înapoieze, dar nu s-a ajuns până acolo deoarece, după identificarea terenului de către angajaţii primăriei, s-a rupt filmul. Sfătuit de nu se ştie cine, s-a adresat instanţei de judecată cu o cerere având ca obiect revendicarea. Avocatul angajat în scopul apărării nu a depus la dosarul cauzei nici un document din care să reiasă proprietatea clientului său asupra terenului revendicat, fapt pentru care instanţa de judecată a decis să-i respingă acţiunea formulată împotriva Companiei Naţionale de Căi Ferate CFR SA, Sucursala Regională CFR Craiova, pe motiv de „lipsă calitate procesuală“.
Petentul ne-a spus că a pierdut procesul pe mâna avocatului, căruia i-a dat un onorariu substanţial faţă de pensia modestă pe care o are.
GdS: Domnule Vârdol, data viitoare, când mai vreţi să vă adresaţi unei instanţe asistat de un avocat, vă rugăm să angajaţi chiar un avocat şi nu un încasator de onorariu cum sunt atâţia în Barou!
Mioara DRAGALINA
