Incet, dar sigur, seceta sugruma Dunarea. Pe tot cursul fluviului se pot intilni pontoane si ambarcatiuni ramase pe maluri, surprinse de scaderea apelor. Senalul navigabil, ingustat pina la limita extrema, lasa marinarilor un spatiu de manevra mai strimt decit pe o autostrada. „In ritmul acesta, ne indreptam spre o paralizare totala a traficului“, spune Dumitru Dorian, directorul Directiei Cai Navigabile a AFDJ Galati. Debitul apelor la Bazias este de doar 1.700 mc/s, iar pe Dunarea fluviala sint deja puncte in care s-au atins cele mai mici cote din ultimii 100 de ani, de cind se fac masuratori riguroase. La Calafat cota este cu 87 de cm sub nivelul normal, la Giurgiu cu 128 de cm, iar tendinta este in continuare de scadere. Sint portiuni, precum cea de la Caraghiorghe (km 344, in amonte de Cernavoda), in care adincimea efectiva a Dunarii este de un metru.
Un fenomen incontrolabil
Semnele crizei s-au facut simtite inca de la inceputul lunii iulie. „Dunarea isi are perioadele ei de crestere si descrestere. Insa, in acest an, scaderile au inceput mult mai devreme, ca efect al secetei prelungite“, a precizat Dorian. La Galati, cota apelor era ieri de doar 65 cm. „Asta e situatia! Un asemenea fenomen nu poate fi controlat. Pe portiunea Dunarii maritime, intre Tulcea si Galati, avem o adincime sub 24 de picioare, cit este prevazut in recomandarile Comisiei Dunarii, dar lucrurile sint inca tinute sub control prin incarcarea navelor cu mai putina marfa. Pe Dunarea fluviala insa, navigatia se face cu din ce in ce mai greu.“
Zeci de puncte critice
Problema scaderii apelor s-a intins pe parcursul Dunarii, din Austria si Slovacia pina in Ungaria si Bulgaria. De exemplu, pe sectorul bulgaresc sint inregistrate 18 puncte critice, in care navigatia se poate bloca in orice moment. Pe sectorul romanesc s-a ajuns la impunerea unor masuri draconice pentru a nu pune siguranta navigatiei in pericol.
„Barjele nu pot fi incarcate la mai mult de 30-40 la suta din capacitate. Insa asta nu ar fi singura problema. Din cauza traseului mai dificil, convoaiele, care inainte se formau din doua-trei barje acum nu se pot face din mai mult de una sau doua barje. Asta inseamna pentru navigatori mai mult timp pentru manevre, mai mult combustibil folosit, intr-un cuvint – pierderi“, a adaugat Dorian.
Marinarii isi pierd rabdarea
Pe Dunarea fluviala, simpla comparare a datelor poate da fiori oricarui navigator. De exemplu, Comisia Dunarii recomanda un senal navigabil cu o latime de 150-180 metri si o adincime de cel putin 2,5 metri. In prezent, latimea senalului este pe unele portiuni de sub 40 de metri, iar adincimea, mai mica si de doi metri. Pentru ca la Cernavoda cota a scazut foarte mult, s-a recomandat schimbarea traseului de navigatie pe canalul bratului Bala – Borcea care, pe linga faptul ca este foarte ingust, reprezinta o ruta ocolitoare de aproape 100 km. „Din acest motiv au fost capitani, in special straini, care si-au pierdut rabdarea si au intrat pe canal fara a mai respecta indicatiile dispecerilor de la statiile de semaforizare. Astfel, au fost situatii in care s-au intilnit pe canal doua convoaie si, incercind sa treaca unul pe linga altul, s-au impotmolit. Am avut cam patru astfel de cazuri, fiind necesara, pentru deblocare, actiuni ale echipelor de interventie“, spune Dumitru Dorian.
Masuri extreme
In conditii extreme a fost nevoie de solutii extreme. Pentru a se evita blocajele pe portiunea Bala-Borcea, AFDJ Galati s-a adresat Autoritatii Navale Romine si Directie Generale de Transporturi Navale, in vederea impunerii unor conditii mai stricte. „Capitaniile – in special cea de la Calarasi – pun acum in vedere comandantilor sa respecte strict indicatiile dispecerilor de la statiile de semaforizare. Cei care nu se vor conforma vor fi sanctionati, in functie de gravitatea si de consecintele faptelor.“ Se pare ca navigatorii au inteles ca intr-adevar nu-i de gluma si au renuntat la gesturile excentrice.
In conditiile in care seceta este atotputernica, omul nu poate face nimic pentru a „resuscita“ Dunarea. Rezervele barajelor de acumulare au fost folosite, s-au facut lucrari de dragaj, senalul a fost modificat in fel si chip. „Nu mai avem, practic, alte resurse. Omeneste posibil s-a facut tot ce se putea. De acum navigatia pe Dunare depinde numai de voia Celui de Sus“, a incheiat Dumitru Dorian.
