O treime dintre participanţii la ultimul sondaj Myjob refuză categoric munca fără nici un fel de contract, în timp ce pentru 27% un job la negru ar fi ultima alegere. Aproape 22% dintre respondenţi spun că ar fi de acord să muncească la negru pentru un salariu mai mare.
Munca la negru este foarte riscantă, cu atât mai mult în această perioadă. Companiile recurg mai puţin la joburi fără nici un fel de contract şi mai mult la aşa-numita „muncă la gri“, unde există un contract cu salariu minim pe economie, iar restul banilor se primesc în plic. Taxele mari la stat sunt motivul cel mai des invocat pentru o astfel de practică. Pentru angajaţi, munca la negru nu poate aduce decât nişte avantaje aparente şi pe termen scurt, în condiţiile în care aţi primi mai mulţi bani. Pe termen mediu şi lung, o astfel de alegere vă constrânge: nu vă sunt plătite taxe obligatorii, precum sănătatea, pensia, şomajul, nu puteţi solicita un credit mare la o bancă, puteţi fi „concediaţi“ mult mai uşor, fără a putea protesta.
21,98 % ar accepta să muncească la negru
La ultimul sondaj Myjob „Ai munci la negru?“, efectuat pe un eşantion de 5.230 de persoane, rezultatele arată astfel:
– 29,84% Nu ar accepta sub nici o formă munca la negru;
– 27,68% Da, dar ar fi ultima alegere;
– 21,98% Da, dacă ar avea un salariu mai mare;
– 10,82% Da, dacă ar avea un contract minim şi pot primi restul banilor la plic;
– 9,68% Au muncit la negru, însă acum nu mai acceptă.
Procentul celor care ar munci la negru pentru un salariu mai mare este îngrijorător, având în vedere riscurile unei activităţi în astfel de condiţii. În plus, aproape 10% dintre cei care au răspuns la sondaj declară că au muncit fără contract, însă nu mai acceptă aşa ceva. Vina unei astfel de situaţii nu o poartă doar acea companie care profită de oamenii care au nevoie disperată de un job, ci şi cei care accepta aşa ceva. În plus, legislaţia muncii nu pedepseşte decât compania, iar activitatea la negru trebuie dovedită, adesea cu martori.
Majoritatea respondenţilor sunt absolvenţi de studii superioare (31%), următorii ca procent majoritar fiind cei cu liceu (18%) şi facultate în curs (17%). Surprinzător este că 18% dintre respondenţi (majoritatea) au experienţă de cinci-zece ani, iar 14% au un nivel de carieră de trei-cinci ani.