Extinderea singurului parc industrial din Dolj a fost finanţată de guvern într-o primă etapă cu 12 milioane de lei, dar autorităţile judeţene nu au hotărât pe ce vor cheltui banii.
Deşi autorităţile locale, conducerea unităţii şi prefectura au căzut de acord asupra faptului că unicul parc industrial din Dolj a devenit de mult neîncăpător pentru investitori, extinderea acestuia a provocat mai multe dispute, fără ca acestea să fi ajuns vreodată şi la o concluzie constructivă. Consiliul Judeţean Dolj a făcut în 2007 demersuri pentru extinderea cu aproximativ 95 de hectare a parcului existent, pământ care ar fi fost preluat de la Jandarmerie (8,5 hectare) şi de la Staţiunea de cercetare din Şimnicu de Sus (86,36 hectare), teren aflat în administrarea Agenţiilor Domeniilor Statului. Prefectura s-a opus însă acţiunilor întreprinse de administraţia judeţeană, motivând că pe staţiune există cereri de retrocedare a terenurilor care trebuie onorate. Extinderea parcului a făcut şi obiectul unui proces în instanţă între prefectură şi consiliul judeţean, iar mărirea sa cu 95 de hectare a rămas în coadă de peşte.
Parcul Industrial, mărit cu teren cumpărat
Demersurile pentru obţinerea de facilităţi guvernamentale în vederea dezvoltării mediului de afaceri au continuat, cu toate că, aproape de fiecare dată, s-a găsit câte un obstacol în calea proiectelor schiţate de autorităţi. La şedinţa de săptămâna trecută a guvernului, autorităţile au dat peste trei milioane de euro pentru „extindere Etapa I Parc Industrial Craiova“, însă, deocamdată, nu se ştie pe ce va fi cheltuită această sumă. Ion Prioteasa, preşedintele Consiliului Judeţean Dolj, a declarat că, în lipsa terenurilor de la Staţiunea Şimnic, CJ poate alege construirea unui al doilea parc industrial pe cele 233 de hectare primite în primăvară de la Ministerul Apărării cu banii alocaţi acum de guvern. Altă variantă ar fi, potrivit preşedintelui, cumpărarea de teren pentru extinderea parcului, într-o zonă în care, aşa cum a relatat pe larg GdS, mişună interese imobiliare de tot felul. „Există trei variante de lucru. În cazul în care am avea terenurile, banii ar trebui folosiţi pentru a aduce utilităţile. Dacă nu am primi aceste suprafeţe, putem folosi banii pentru a realiza infrastructura la terenurile de dincolo de pista aeroportului, în cadrul unui nou parc industrial. Mai există însă şi varianta cumpărării de teren în jurul Parcului Industrial. Urmează să hotărâm care va fi destinaţia banilor“, a spus Prioteasa.
