Desfiinţarea Facultăţii de Ştiinţe Sociale prin distribuirea programelor de studii spre alte departamente ale Universităţii din Craiova atrage în continuare schimbări de natură administrativă. Facultăţile care au primit noi specializări vor reface alegerile pentru directorii de departamente şi vor scoate din nou la concurs posturile de decan. Precizările au fost făcute chiar de rectorul Universităţii, prof. univ. dr. Dan Claudiu Dănişor, într-un interviu acordat Gazetei de Sud.
GdS: Domnule rector, ne-aţi invitat să discutăm despre ceea ce se întâmplă în această perioadă la Universitatea din Craiova, chiar în noua clădire a Facultăţii de Drept, un loc inaugurat de curând, care a adus mai multă vizibilitate facultăţii, dar care a atras şi schimbări administrative în interiorul instituţiei de învăţământ superior. Se mai anunţă şi alte modificări de natură administrativă pentru perioada următoare?
Dan Claudiu Dănişor: Va fi reorganizată biblioteca. Este sigur una dintre cele mai importante reorganizări. Am realocat cartea juridică din clădirea centrală a Universităţii şi din depozitul din Lăpuş către această nouă bibliotecă. Urmează să mutăm din celelalte locaţii ale Universităţii toate cărţile care sunt legate de ştiinţele sociale, mai puţin economia şi literele, care rămân în centru. Deci, în rest, tot ce este în depozitul din Lăpuş al bibliotecii de ştiinţe sociale, drept şi ştiinţe umaniste o să fie relocat în această bibliotecă, urmând ca acolo să facem loc pentru mai multă carte tehnică. Biblioteca de la Facultatea de Drept poate găzdui în condiţii optime aproximativ 500.000 de volume. Toată cartea Universităţii în acest moment înseamnă cam un milion de volume, deci descongestionăm depozitul central de unicate din Lăpuş, punând unicatele din domeniile tehnice în această nouă bibliotecă.
GdS: Reorganizarea bibliotecii va solicita o creştere a personalului?
D.C.D: Nu este nevoie. Biblioteca este deja funcţională. Am redistribuit personalul în aşa fel încât să asigurăm funcţionarea bibliotecii. Nu am angajat şi nici nu avem cum să angajăm în momentul acesta. Universitatea nu este în poziţia de a angaja personal. Să spunem că n-o să fim nici în poziţia de a concedia personal.
Se vor reorganiza departamentele
GdS: O reorganizare a bibliotecii din campusul de la Mecanică ar fi următorul pas de organizare administrativă internă. Dar avem şi o situaţie nouă. S-a desfiinţat Facultatea de Ştiinţe Sociale, iar multe din programele de studii au fost realocate la Facultatea de Drept şi Ştiinţe Administrative. Cum vor funcţiona aceste programe şi ce modificări vor aduce în structura facultăţii?
D.C.D: A fost o reformă administrativă care o să continue acum. După ce apare hotărârea guvernului cu privire la structura Universităţii, o să refacem departamentele. Ele nu pot să mai funcţioneze aşa cum funcţionau odată. O să avem un departament de Drept sau două, cum sunt organizate acum, un Departament de Ştiinţe Administrative. Noi am mai avut la Facultatea de Drept un departament de Ştiinţe Administrative. Acum, în domeniul Ştiinţe Administrative sunt incluse şi Ştiinţele Politice. Un alt departament ar fi format din Istorie, Filosofie, Sociologie. Mie mi se pare logic ca Istoria, Filosofia şi Sociologia să fie la un loc. La Sociologie nu sunt destul de numeroşi ca să organizeze singuri un departament.
GdS: Se creează noi departamente…
D.C.D: Da, şi o să se refacă alegerile la aceste departamente pentru funcţiile de directori. Şi apoi, în conformitate cu decizia Senatului, o să se refacă şi concursurile publice pentru ocuparea posturilor de decani. De exemplu, decanul Facultăţii de Litere nu mai are legitimitatea pe care i-o asigura structura veche a facultăţii, pentru că a primit şi Jurnalismul. Acum trebuie reorganizate concursurile la toate facultăţile care primesc noi specializări. Se vor schimba şi denumirile. Dreptul şi Ştiinţele Administrative vor deveni Facultatea de Drept şi Ştiinţe Sociale. Actuala Facultate de Ştiinţe Exacte, care va fi reorganizată şi denumirea schimbată, va deveni Facultatea de Matematică şi Ştiinţe ale Naturii, cum este domeniul de ierarhizare în hotărârea de guvern.
GdS: Când va avea loc primul pas, cel de refacere a alegerilor pentru directorii de departamente?
D.C.D: După ce apare hotărârea de guvern. Nu putem să ştim exact. Anul trecut, hotărârea de guvern a apărut în luna august.
Se reduc programele de master
GdS: În primul interviu pe acest an apărut în GdS, spuneaţi, domnule rector, că în privinţa ofertei educaţionale a Universităţii din Craiova, în 2013 nu se vor înfiinţa noi specializări, ci, din contră, se vor desfiinţa. S-a trecut la acest proces?
D.C.D: Nu este vorba de o desfiinţare a unor specializări. Specializările rămân în cadrul Universităţii din Craiova. Noi avem, de exemplu, multe masterate care sunt acreditate. Mi s-a cerut acum să plătim nişte taxe şi să reacredităm sau să evaluăm masteratele respective. Toate masteratele existente la Universitatea din Craiova au fost trecute în nomenclatorul masteratelor şi trimise ARACIS pentru a fi evaluate şi acreditate. Apoi, noi, în interior, o să decidem care dintre ele vor fi şcolarizate în anul următor universitar şi care nu, luând în considerare capacitatea de şcolarizare pe care o avem şi cererea pe care o primim din piaţa muncii. Nu şcolarizăm un master care anul trecut a avut 30 de locuri alocate şi 15 studenţi. Nu poţi să fi rentabil cu un master care are 15 studenţi. N-ai cum. Şi atunci noi am stabilit anul trecut nişte condiţii minime de şcolarizare.
GdS: Care vor fi condiţiile minime pentru a menţine un anumit program de master?
D.C.D: Senatul Universităţii a decis să nu se şcolarizeze nici un master la ştiinţe inginereşti dacă n-are cel puţin 35 de studenţi şi nici un master la ştiinţe exacte dacă nu are cel puţin 45 de studenţi. Este limita minimă stabilită prin analiză economică pentru ca masterul respectiv să nu fie o gaură neagră în bugetul Universităţii. Noi am cerut din partea decanilor luarea unor decizii la nivelul consiliilor facultăţilor privind programele de master pe care prevăd să le şcolarizeze în anul universitar următor. Şi vă pot spune că deja există o reducere a numărului de masterate, propuse de facultăţi, pentru că nu pot să le susţină având în vedere numărul de candidaţi pe care l-au avut anul trecut şi pe care îl estimează anul acesta.
GdS: Reducerile de programe de studii sunt în toate domeniile sau numai pe anumite domenii?
D.C.D: Sunt în toate domeniile. Nu este nici un domeniu care să crească. Unele rămân constante, dar cele mai multe se reduc ca număr de programe. Dar, vreau să subliniez lucrul acesta, Universitatea nu pierde specializările respective. Ele continuă să fie şcolarizate pentru cei care au intrat deja în sistem. Le avem acreditate şi, dacă anul următor se cer masterele pe care nu le şcolarizăm anul acesta, le şcolarizăm pe acelea şi nu o să şcolarizăm altele. Trebuie să fim maleabili, flexibili. Dacă pe piaţa muncii se cere un anumit tip de inginer, acum trebuie să pregătim acel tip de inginer. Dar nu pregătim 25 de ani acelaşi tip de inginer. Nu invadăm piaţa cu diplome care nu spun nimic, ci avem consultări cu partenerii noştri din mediul social şi vedem ce ne cer. Acum o să avem o evaluare a tuturor programelor la inginerie în care am invitat şi au acceptat invitaţia reprezentanţii mai multor companii, precum Ford, Renault, Pirelli, Hella. Nu o să mai dăm diplome care nu sunt legate de piaţa muncii. Asta a fost strategia Universităţii promovată de la începutul acestui mandat de rector şi a Senatului actual, şi asta o să se întâmple. Am promis-o şi o facem.
Multe programe de licenţă nu se mai justifică
GdS: Reducerea programelor de master se va face pe baza evaluării ARACIS, care este în derulare. De curând, la Universitate s-a încheiat însă şi o evaluare realizată la nivel european, evaluarea EUA. Ne puteţi spune cum a fost reflectată Universitatea în acel raport?
D.C.D: Nu am primit încă raportul EUA. Am vut o prezentare orală a raportului şi a concluziilor, dar nu am primit încă raportul. Concluzia generală, prezentată verbal, a fost că Universitatea din Craiova are prea multe programe de studii de licenţă. Trebuie să diversificăm oferta pe master unde să fim flexibili, dar să reducem numărul de programe din licenţă pentru că, după părerea celor care ne-au evaluat, oferim prea multe specializări în licenţă, care nu se justifică pe piaţa muncii. Acesta este unul dintre motivele pentru care începem acum evaluarea.
GdS: Care sunt în momentul de faţă programele de licenţă care nu se justifică?
D.C.D: Nu pot să vă dau acum exemple, pentru că nu e problema mea. Eu stabilesc politica generală împreună cu Senatul, dar avem un Consiliu al Calităţii la nivelul Universităţii la care vor fi invitaţi partenerii noştri la nivel social şi acest consiliu va spune care sunt specializările care vor fi şcolarizate şi care nu. Dar, repet, nu se desfiinţează nici o specializare. Ele pot să nu fie şcolarizate un an, dar rămân în structura universităţii şi pot fi şcolarizate peste un an sau peste doi, când avem nevoie pe piaţa muncii de tipul acela de pregătire. Trebuie să devenim flexibili. Ştiţi cum e, facem liceu auto şi pregătim şoferi 45 de ani de acum încolo. Păi, la un moment dat, o să invadăm piaţa cu şoferi şi nimeni nu mai angajează şoferi. Trebuie să ne reconfigurăm oferta şi să spunem: nu mai vor şoferi, acum vor electricieni. Ne apucăm să facem electricieni? Da!
Profesorii trec la reconvertire
GdS: Flexibilizarea programelor de studii poate fi acoperită cu personal? Se poate flexibiliza personalul atât de rapid?
D.C.D: Asta evaluăm acum. Adică, dacă avem prea mulţi specialişti într-un domeniu, o să cerem unora dintre ei să se reconvertească în domeniile în care au competenţe pe care nu le-au pus în valoare. De exemplu, eu în loc să predau Drept Constituţional la Facultatea de Drept pot să predau un curs de Partide Politice la Ştiinţe Politice. Nu aş putea preda în schimb Drept Penal, pentru că nu am competenţele necesare. Dar unde am competenţe conexe, predau dacă Universitatea are nevoie de mine. Nu angajăm oameni din afară. Nu aduc unul de la Bucureşti să predea Partide Politice dacă eu sunt în stare ca într-un an să scriu un curs şi să dau eu drumul la predare. Asta este flexibilizare. Trebuie ca acele competenţe conexe până acum pentru colegii noştri să devină centrale pentru o perioadă, pentru că aia se cere pe piaţa muncii.
GdS: Reconvertirea nu presupune şi o perioadă minimă de pregătire? Mă gândesc chiar la un an…
D.C.D: Depinde. Eu pot şi mâine să predau Partide Politice. Dacă ar fi să mă reconvertesc în Drept Penal, mi-ar trebui trei-patru ani să o iau de la capăt. E un domeniu pe care nu l-am mai cercetat de 15 ani. Subliniez însă că studenţii nu vor avea nimic de pierdut. Cei care sunt acum în sistem vor continua programele la care sunt înscrişi.
GdS: Studenţii nu vor avea de pierdut prin această activare şi dezactivare continuă a programelor de studii, dar cadrele didactice nu vor fi afectate?
D.C.D: Nu. Dimpotrivă, profesorii o să fie mai buni, mai conectaţi cu activitatea de cercetare aplicată. O să fie mai conectaţi la mediul social şi economic. De ce să aibă de pierdut? Credeţi că un profesor de la Drept nu ştie cum trebuie reconfigurate planurile de învăţământ? Vă spun eu cum s-au reconfigurat deja. De la 30 de ore pe săptămână am ajuns la 22 şi studiul individual este încurajat. Dacă o să aibă mai puţine ore de predare, o să aibă mai mult timp pentru studiu şi pe noi ne interesează să promovăm ideea asta. Studiul individual este foarte important. Este una dintre reconfigurările importante, scăderea numărului de ore directe cu studentul şi încurajarea studiului individual, pentru că noi nu trebuie să pregătim maşini de reprodus cunoştinţe, ci trebuie să pregătim oameni capabili să gândească cu propria minte. Studiul individual te face să gândeşti cu propria minte, nu statul în sală şi ascultatul unui profesor care, oricât de magistral ar face cursul, tot trebuie să te duci la carte să-l mai citeşti o dată.
Se reduc cheltuielile administrative
GdS: Toată această reorganizare a Universităţii trebuie să fie făcută şi în funcţie de bugetul pe care îl aveţi. Aţi văzut cifra de buget pe anul acesta?
D.C.D: Nu. Nu avem bugetul încă trimis. Practic, instituţional, ministerul nu a detaliat bugetul universităţilor până în prezent. Funcţionăm pe bugetul de anul trecut, dar pot să spun ce avem de gând să facem în momentul în care vom avea bugetul.
GdS: Ce se va întâmpla?
D.C.D: O să reducem, mai întâi, conform hotărârii Senatului, cheltuielile administrative cu cel puţin o treime. Direcţia Administrativă va propune Consiliului Universităţii în prima şedinţă, din mai, mai multe variante de reducere a cheltuielilor. O să vedem pe care o va agrea consiliul şi apoi o să supunem aprobării Senatului. Dar acum este în studiu la Direcţia Generală Administrativă, după care o să facem bugetul în aşa fel încât să avem câteva priorităţi clar stabilite la nivelul Universităţii. Fiecare prorectorat va avea câte un buget. Când l-a epuizat, se descurcă.
GdS: Ce se va întâmpla când un departament va ajunge la zero?
D.C.D: Nu ştiu, prorectorii pleacă acasă şi îşi văd de alte treburi dacă termină bugetul înainte de finalizarea anului. Înseamnă că nu au ce să caute în funcţie. Deci asta o să se întâmple. Dar nu o să se ajungă la aşa ceva. Colegii mei prorectori ştiu ce să facă, sunt bine instruiţi. Apoi o să fie câteva direcţii prioritare de cercetare. O să încurajăm cercetarea, mai ales în rândul tinerilor noştri colegi, şi o să avem bani pentru premii, pentru cercetare aplicată. O să încercăm să-i trimitem la studii şi la cercetare în străinătate pe banii Universităţii, instituind un sistem de burse. O să facem ceea ce cred eu că trebuie făcut pentru tinerii noştri cercetători, care, din păcate, câştigă ca asistenţi universitari nici 200 de euro pe lună. O să mărim veniturile lor, reducând cheltuielile administrative.
GdS: Aveţi un exemplu de cheltuieli pe care nu vi le-aţi mai putea permite?
D.C.D: Sunt multe cheltuieli pe care nu ni le mai permitem. Nu ne permitem 100 de miliarde de lei vechi pe care i-am estimat la începutul anului ca deficit bugetar. Deja am corectat acest deficit. Şi vă spun cum. De exemplu, de când sunt eu rector, nici o firmă de întreţinere nu a intrat în Universitate să facă o lucrare. Acum am făcut numai cu personalul propriu şi nu am cheltuit bani. E una dintre măsurile posibile. Am eliminat firmele de pază. Am reconvertit profesional o parte din muncitorii şi femeile de serviciu şi acum facem paza cu personalul propriu pe care oricum îl plăteam pe poziţiile pe care era. În felul acesta am eliminat cheltuielile cu paza pe obiectivele Universităţii, care se ridicau la 190.000 de lei fără TVA.
Devine prioritate exploatarea financiară a spaţiilor Universităţii
GdS: Bugetul instituţiilor de învăţământ superior este realizat nu numai din bani de la stat, ci şi din venituri proprii. Şi Universitatea din Craiova are în administrare mai multe staţiuni. Care este situaţia lor financiară?
D.C.D: Staţiunea de la Caracal a mers foarte bine. Anul trecut, a avut 130 de miliarde de lei vechi venitul. Profitul a crescut faţă de anul anterior cu 30%, conform raportului prezentat de Consiliul de Administraţie pe care l-am şi verificat. La Banu Mărăcine a fost numit un nou director, un profesor de la Agronomie, căruia i-am dat sarcini printr-o decizie a Consiliului de Administraţie să ne prezinte un plan de afaceri pentru a face staţiunea funcţională. În momentul acesta, staţiunea Banu Mărăcine nu e pe profit. Este explicabil, odată ce a pierdut toate viile din Craiova. Avem şi staţiunea de la Râmnicu Vâlcea, care din cauza unor probleme de funcţionare a fondurilor europene a avut mici disfuncţionalităţi, dar acum, odată cu reluarea programelor, îşi revine. Avem contracte de patru-cinci miliarde de lei vechi în acest moment şi urmează ca fondurile să fie încasate. Universitatea are un patrimoniu foarte mare şi intenţionăm, pentru ceea ce poate să fie exploatat comercial, să facem o societate comercială, care să exploateze totul. Cu un unic acţionar – Universitatea din Craiova, cu un management privat care să asigure un plan clar de afaceri şi cu ţinte foarte clare – să asigure nişte venituri prin exploatarea unor spaţii sau a unor activităţi care pot avea caracter comercial. Deja am făcut asta la Casa Universitarilor şi cu restaurantele din zona centrală şi de la Automatică şi Calculatoare.
GdS: Restaurantele Universităţii aduc deja venituri prin închiriere…
D.C.D: Universitatea face venituri foarte bune din aceste spaţii. Şi mai sunt multe de exploatat. De exemplu, în Aula de la noul sediu al Facultăţii de Drept vreau să facem un curs de istoria cinematografiei. Sunt convins că vom avea un public care să poată veni. Am început să facem concerte. Avem deja un acord cu filarmonica. Vor fi susţinute concerte de orchestra de cameră. Filarmonica „Oltenia“ este foarte bună şi merită promovată în rândul studenţilor.
GdS: În ceea ce priveşte fondurile europene, care vor mai fi priorităţile?
D.C.D: Deja avem în evaluare refacerea şi extinderea căminului 8, care este unul din cele mai proaste cămine ale Universităţi în acest moment. O să fie căminul în care o să facem şi laboratoarele Facultăţii de Mecanică, clădire care avea 3.500 mp. O să facem o aulă la Facultatea de Mecanică. O să refacem şi clădirea de la Institut, cea de la semafoare, unde a fost odată grădiniţă, în care să mutăm decanatul Facultăţii de Mecanică. De asemenea, o să asfaltăm toate aleile din campusul de la Mecanică. Dacă ne ajută Dumnezeu o să facem şi căminul 9, şi atunci cred că acest complex, care cuprinde acum facultăţile de Mecanică, Drept şi departamentul Chimie al Facultăţii de Ştiinţe Exacte, o să fie cel mai modern campus din partea aceasta a Europei.
Planuri pentru mutarea laboratoarelor de la Horticultură
GdS: S-a investit şi se pare că se va investi în continuare în campusul de la Mecanică. Vor fi distribuite spre aceste locaţii şi alte departamente?
D.C.D: Nu. Dar un alt proiect, care depinde de cum o să se desfăşoare procesul de trecere în proprietatea Universităţii a unor terenuri din proprietatea publică a statului, ar fi la Banu Mărăcine. Vrem ca până în 2014 să facem un studiu de fezabilitate şi apoi să proiectăm un centru de studii al departamentului de Horticultură al Facultăţii de Agronomie şi Horticultură, şi să mutăm acolo laboratoarele pentru toată facultatea de profil agricol, în aşa fel încât să fie la un loc cu facilităţile pe care Universitatea le mai are acolo, adică cramă, instalaţii de vinificaţie, laboratoare de testări. Noi avem o infrastructură acolo, care trebuie să fie conectată cu cercetarea mult mai direct. Şi, dacă reuşim, unul dintre proiectele mari ale Universităţii va fi mutarea departamentului de Horticultură acolo, într-o clădire nouă, şi extinderea facilităţilor de cercetare pentru domeniul de agricol.
GdS: Ce o să mai rămână în corpurile de la Agronomie?
D.C.D: Agronomia.
GdS: Dacă tot a venit vorba din nou despre staţiuni, mai aveţi probleme cu retrocedările?
D.C.D: Da, pe la Vâlcea mai sunt probleme. Încă avem procese, dar o să se rezolve. Sunt chestiuni legale în curs, nu aş vrea să le comentez.
Universitatea vrea drepturi patrimoniale
GdS: Pe lângă educaţia directă pe care trebuie să o dea tinerelor generaţii, Universitatea din Craiova se implică mai nou, cu propuneri, şi în revizuirea Constituţiei? Este nevoie de această revizuire?
D.C.D: Ca orice operă legislativă, şi Constituţia României are imperfecţiuni. Şi merită să fie refăcute lucrurile în aşa fel încât să eliminăm imperfecţiunile. Problema este că avem deja o revizuire în curs. E pe rolul parlamentului. A fost propusă anul trecut de preşedintele României, dar nu a fost încă tranşată. Avem şi o decizie a Curţii Constituţionale, care a constatat că şase dintre dispoziţiile propuse de preşedinte sunt neconstituţionale şi a atras atenţia asupra altor câteva care ar putea să aibă probleme în cursul procesului de aplicare. De anul trecut nu s-a mai întâmplat nimic în parlament. Acum s-a lansat o nouă dezbatere pentru crearea unui proiect alternativ de revizuire. S-a creat un Forum Constituţional, care să dezbată revizuirea în aşa fel încât să vadă comisia parlamentară ce vrea poporul de la revizuirea aceasta şi ce vrea şi mediul academic. Este însă un proces mai îndelungat, care se vrea transparent şi eficient, în care s-a implicat şi catedra de drept a Universităţii din Craiova, catedră pe care eu o conduc.
GdS: Una din propunerile de revizuire a Constituţiei venite din partea profesorilor de la Craiova ar fi ca legea fundamentală a statului să nu prevadă numai dreptul la educaţie, ci şi libertatea învăţământului. Ce înseamnă această libertate?
D.C.D: Înseamnă că învăţământul trebuie să rămână neutru din punct de vedere ideologic. Înseamnă că statul nu trebuie să impună un conţinut învăţământului. Poate impune programa, dar nu poate impune conţinutul. Poate să spună „Trebuie să faci Drept Constituţional“, dar nu poate să îmi spună ce Constituţional să predau, pentru că miniştrii nu sunt specialişti în Drept Constituţional ca să spună profesorilor ce să predea. Şi asta e valabil pentru toate domeniile. Nu trebuie să spună miniştrii profesorilor de istorie cum să predea materia, pentru că profesorii tocmai de aia au făcut facultatea în domeniu, ca să predea ei. Libertatea învăţământului înseamnă că statul poate impune curricula, dar nu poate impune conţinutul.
GdS: Ar mai fi nevoie de vreo prevedere specială în Constituţie pentru învăţământ?
D.C.D: Da. Şi noi am şi propus-o. Cred că ar trebui să fie garantate drepturile patrimoniale ale universităţii pentru că avem anumite bunuri în administrare. Nu îndrăznim să facem investiţii majore pentru că ni se pot lua oricând.
GdS: La ce bunuri faceţi referire?
D.C.D: La staţiunile agricole, de exemplu. Am pierdut Banu Mărăcine, putem să pierdem şi Vâlcea, care este în proprietate publică şi ne este dată în administrare. Guvernul poate mâine să ne-o ia din administrare. Şi atunci nu prea pare încurajator pentru universităţi să facă investiţii în astfel de proprietăţi publice care nu sunt date în administrarea lor. Dacă ne-ar fi garantate drepturile patrimoniale, atunci odată ce ne-au dat-o în administrare, din moment ce nu există probleme de legalitate nu ar putea să ne-o ia înapoi. Şi atunci ne-ar încuraja să facem performanţă, să producem venituri.
GdS: Pentru că tot am ajuns în domeniul legislativ, aş vrea să vă întreb, în încheiere, având în vedere întâlnirile pe care le organizează Ministerul Educaţiei cu reprezentanţii instituţiilor de învăţământ, se mai întrevăd reforme pentru învăţământul superior?
D.C.D.: Strategia ministerului ne este cunoscută, dar îl las pe ministru să spună care sunt direcţiile importante pe care trebuie să le urmăm. Sistemul nu trebuie reformat încontinuu. Asta este o greşeală pe care o fac de regulă cei care ajung miniştri. Şi, nu ştiu dacă vă aduceţi aminte, dar ministrul Pricopie a spus că el nu a venit la minister să reformeze ceva, ci a venit să funcţionalizeze. Şi astfel nu a schimbat nici personalul din minister. Au fost foarte atenţi să nu bulverseze învăţământul şi eu cred că bine fac.
