Investiţiile imobiliare în spaţii industriale au premisele unui boom economic în următorii ani, deşi deocamdată sunt destul de timide. Zona preferată este platforma industrială de sud a oraşului. Câteva decizii administrative ar putea transforma platforma Avioane Craiova într-un megaparc industrial.
Craiova ar putea deveni în următorii ani unul dintre cele mai dinamice oraşe din România, din punct de vedere al dezvoltării spaţiilor industriale pentru logistică sau producţie. Bănia este deficitară la astfel de spaţii în prezent, însă premisele economice de perspectivă sunt încurajatoare. Analiştii pieţei imobiliare susţin că dezvoltarea acestui sector se înscrie în tendinţa generală din Europa Centrală şi de Sud-Est, mai ales în condiţiile aderării ţării noastre la UE. Apartenenţa la spaţiul comunitar european determină marile companii să relocheze unele fabrici, în zone unde costurile de producţie şi mâna de lucru sunt mai ieftine. În România anilor 2006-2007, existau 410.000 metri pătraţi de spaţii industriale, iar piaţa era considerată nedezvoltată. În ultimele 18 luni însă, oferta a crescut semnificativ. Specialiştii spun că anul acesta se va intensifica interesul dezvoltatorilor pentru oraşele-cheie din provincie.
Ford dinamizează producţia
Până acum ocolită de investitori, în Craiova s-au creat premisele unui boom imobiliar în zona industrială, în special datorită privatizării coloşilor de pe platforma industrială de sud a oraşului. Fără îndoială, cel mai mare avantaj este preluarea fostei Daewoo Craiova de către americanii de la Ford. Gigantul Ford nu a preluat toate spaţiile defunctei Daewoo răspândite prin ţară. În consecinţă, va avea nevoie de spaţii industriale, pentru că a anunţat o triplare a numărului de salariaţi (până la 9.000 de angajaţi) şi va produce aici 300.000 de maşini pe an. În plus, analiştii estimează că pe orizontală furnizorii de componente auto vor genera alte patru locuri de muncă la fiecare angajat Ford. Prima ofertă a apărut recent. Omul de afaceri Ştefan Cherciu a anunţat că pune gratuit la dispoziţia funizorilor Ford până la 400.000 de metri pătraţi de teren – pentru construirea de hale industriale. Omul de afaceri deţine în jurul Băniei circa 1.000 de hectare de teren, după propriile declaraţii. El ne-a dezvăluit şi motivele pentru care face această ofertă: „Spaţiile industriale se vor dezvolta în viitorul apropiat. La cele 1.000 de hectare pe care le deţin, 40 de hectare nu înseamnă nimic. Am proiecte rezidenţiale în alte zone şi prefer ca firmele să nu-şi mute producţia acolo“, a spus Cherciu. Spre comparaţie, spunem că analiştii pieţei imobiliare estimează că în acest an Bucureştiul va pune la dispoziţia investitorilor 900.000-950.000 de metri pătraţi pentru obiectivele industriale.
Relocare de spaţii
Pe aceeaşi platformă industrială, au început relocările de spaţii. MAT Craiova a vândut acolo 50.000 de metri pătraţi de teren, pe care firma Arabesque a construit o hală industrială. La câteva sute de metri, se află ceea ce a mai rămas din turnătoria Tufon SA – care se întinde pe 90.000 de metri pătraţi. Situaţia juridică a terenului este deocamdată incertă. Întrucât Tufon este în faliment, terenul va fi evaluat şi scos la licitaţie. Câteva zeci de mii de metri pătraţi de terenuri destinate halelor industriale se desfăşoară pe cealaltă parte a străzii, unde se găsesc de la produse de papetărie până la materiale de construcţii. Unul dintre aceste spaţii, de 12.000 de metri pătraţi, a fost cumpărat recent de grupul de firme Helco, după cum informează un comunicat al companiei. Valoarea tranzacţiei încheiate cu grupul Samar Italia se ridică la 6,5 milioane de euro. „Am făcut această achiziţie pentru a continua dezvoltarea grupului Helco, atât în ceea ce priveşte capacitatea de producţie, cât şi pe cea comercială. Din punct de vedere comercial, preconizăm o triplare a capacităţii de vânzare a liniilor de industrie alimentară, datorită scăderii costurilor de producţie, precum şi mărirea show-room-ului“, a declarat Radu Hurezeanu, general manager al Helco Group.
De cealaltă parte a oraşului, în ultimii doi ani, peste 110.000 de metri pătraţi de teren, care făceau parte din platforma Avioane Craiova au fost transformaţi într-un parc industrial, spaţiile de producţie fiind ocupate în totalitate de firme care au angajat peste 500 de persoane. Pentru că nu mai face faţă solicitărilor, conducerea parcului a cerut în administrare alţi aproximativ 950.000 de metri pătraţi de teren. Deocamdată, alocarea acestora este disputată în justiţie de Consiliul Judeţean (CJ) Dolj, care susţine proiectul parcului, şi Prefectura Dolj – care vrea terenul pentru împroprietăriri. În fine, trebuie spus că mediul de afaceri craiovean apreciază că suprafaţa spaţiilor industriale va creşte considerabil în următorii ani. „Producţia stă la baza economiei. Din păcate, la noi, în Dolj, producţia este încă pe locul trei, după comerţ şi servicii. Mai există sistemul de producţie lohn, însă acesta nu poate fi numit producţie. Eu cred că în următorii ani se va dezvolta şi producţia. Societăţile de stat sunt obligate de lege să anunţe ce hale/spaţii de producţie au disponibile“, apreciază Valentin Cristea, preşedintele Federaţiei Patronatelor din Regiunea Oltenia (F-PRO).
