Lupta anticorupţie bate pasul pe loc în România şi Bulgaria

România şi Bulgaria nu au reuşit să demonstreze progrese credibile în combaterea corupţiei endemice şi a crimei organizate, la şase luni de la aderarea la Uniunea Europeană, deşi ambele ţări au făcut ample reforme legislative, comentează astăzi Reuters.
Lipsa de rezultate stârneşte îngrijorare la Bruxelles, iar unele ţări membre sunt de părere că România şi Bulgaria au fost incluse prematur în blocul european. Ambele ţări sunt monitoriozate şi riscă sancţiuni în urma raportului Comisiei Europene din 27 iunie, dacă nu îndeplinesc cerinţele în domeniul combaterii corupţiei. Atât România, cât şi Bulgaria şi-au reformat justiţia şi au adoptat legi pentru crearea unor instituţii care să combată corupţia, aşa cum le ceruse Uniunea Europeană.
Observatorii spun însă că rezultatele sunt afectate de ezitările politicienilor, de conflictele politice şi ineficienţa administraţiei de stat, considerând că practicile corupte sunt atât de adânc înrădăcinate în România şi Bulgaria, încât politicienii opun rezistenţă când vine vorba despre implementarea efectivă a reformelor. Adesea, oamenii din sistemul de justiţie sunt prea apropiaţi de grupările de crimă organizată sau le lipsesc mecanismele de implementare a reformelor. La acestea se adaugă neînţelegerile tot mai accentuate dintre partidele aflate la guvernare, care au condus la încetarea completă a reformelor după aderare.
În România, arhitectul reformei în justiţiei, fostul ministru Monica Macovei, şi-a pierdut postul în aprilie, din cauza conflictelor politice. Analiştii spun că succesorul ei, Tudor Chiuariu, este slab şi ineficient.
Un alt exemplu care stârneşte îngrijorare, spun analiştii, este cazul fostului premier Adrian Năstase, implicat de luni de zile într-o dispută la Curtea Constituţională. Procesul său este privit ca un test al abilităţii justiţiei reformate de a sancţiona corupţia la nivel înalt. Reuters reaminteşte că fostul premier Năstase a fost inculpat în noiembrie pentru luare de mită în valoare de 1,4 milioane de euro.
În plus, România nu a înfiinţat încă o agenţie eficientă de monitorizare a averii politicienilor, despre care Bruxelles-ul afirmă că este esenţială pentru diminuarea abuzurilor.
În Bulgaria, unde crima organizată este principala problemă, organizaţiile neguvernamentale se plâng că legislaţiei anticorupţie îi lipsesc măsurile concrete pentru a combate abuzurile, iar licitaţiile publice ocazionează anual deturnarea a milioane de euro de la bugetul de stat. Guvernul dominat de socialişti a adoptat aproape toate reformele legisltive cerute de Uniunea Europeană, dar nu a făcut eforturi prea mari să obţină rezultate rapide în reducerea influenţei grupurilor puternice de crimă organizată din ţară. Diplomaţii spun că oficialii au adesea legături cu grupuri din care fac parte foşti agenţi ai serviciilor secrete şi care conduc mare parte din economia Bulgariei. Pe de altă parte, nimeni nu a fost condamnat pentru zecile de asasinate la comandă din ultimii ani. În loc de asta, procurorul general declara, recent, că în lupta antifraudă este nevoie de răbdare.