Pâna pe 23 aprilie, credinciosii nu mai au voie sa manânce carne, brânza, lapte sau oua. Pietele craiovene au fost aprovizionate pâna la refuz cu legume si fructe, dar si produse din soia ce pot inlocui cu succes preparatele din carne.
Postul Pastelui este cel mai important in traditia bisericii ortodoxe. „Sunt scutiti de post numai copiii pâna la sapte ani, lauzele, bolnavii sau cei neputinciosi, precum si cei aflati in situatii speciale. In rest, este bine ca toti credinciosii sa tina cele sapte saptamâni de post“, a spus Gheorghe Cioiu, purtator de cuvânt al Mitropoliei Olteniei. Multi dintre pensionarii craioveni considera ca toate cele sapte saptamâni de post reprezinta o perioada extrem de importanta, de purificare a organismului si de „jertfa“ pentru sfintele sarbatori care se apropie. „Tin in fiecare an Postul Pastelui si al Craciunului. Cumpar in special legume, fructe, dar si produse din soia din care prepar mâncaruri delicioase. Exista magazine speciale, in care gasesc produse naturiste, al caror pret nu este foarte mare. Cu doar 50.000 de lei prepar o ciorba din perisoare de soia, snitele si chiar si o mâncare cu cubulete de soia. Sunt extrem de bune, seamana la gust cu carnea si sunt si foarte sanatoase. In schimb, pretul gutuilor, prunelor uscate, fructelor este destul de mare pentru buzunarele noastre, ale vârstnicilor“, a spus Ioana Cârstea, pensionara din Craiova. In ultimii ani, si tinerii sau adolescentii craioveni s-au apropiat tot mai mult de credinta, multi dintre ei tinând chiar posturile de peste an. „Nu reusesc, de obicei, sa tin tot Postul Pastelui, insa miercurea si vinerea intotdeauna am grija sa nu manânc de dulce. La fel de importante, din câte am aflat, sunt prima si ultima saptamâna ale postului, pe care le tin intotdeauna. Ma ajuta foarte mult si la scoala, iar dupa perioada iernii este binevenita o cura de zarzavaturi. Manânc salate din legume, ciorbe, cartofi fierti sau prajiti, mâncare de gutui, mâncare de praz cu masline etc.“, a spus Corina Mihalcea, eleva in clasa a XII-a.
Despre Postul Pastelui
Saptamâna Alba precede Postul Mare si este menita sa-i pregateasca pe credinciosi pentru perioada de pocainta si de post care va urma. „In aceasta saptamâna se face dezlegare la lapte, brânza, oua si peste. Din Duminica lasatului sec de carne, de pe 26 februarie, anul acesta, si pâna la Pasti nu se manânca carne. Este o saptamâna intermediara intre post si dulce, când se manânca lapte, brânza, oua si peste. Ea ne introduce in Postul Mare, care va incepe duminica urmatoare, care este Duminica lasatului sec de brânza, iar incepând de luni, 6 martie, nu se mai manânca nici lapte, nici brânza, iar peste se manânca numai pe 25 martie, la Bunavestire, si in Duminica Floriilor, pe 16 aprilie. E cel mai vechi, mai lung si mai de seama dintre posturile bisericesti. Se dezleaga la vin si untdelemn numai sâmbata si duminica, pentru ca in aceste zile se face liturghie deplina, iar la peste, asa cum am mai mentionat, numai in ziua de Bunavestire si de Florii, pentru ca sunt praznice mari“, a mentionat Gheorghe Cioiu.
Cu deosebita evlavie trebuie sa postim prima si ultima saptamâna din Postul Paresimilor. Când postim trebuie sa ne gândim si la implinirea tuturor datoriilor pe care le avem si, mai ales, la iertarea celor care ne-au gresit, de iertarea noastra depinzând si iertarea pe care ne-o da Dumnezeu noua.
Calendar ortodox
Postul Pastelui mai este denumit Postul Mare sau Paresimile. Aceasta perioada ne aminteste de postul de patruzeci de zile al Mântuitorului in pustie, inainte de a iesi in lume pentru propovaduirea Evangheliei (Matei 4, 2 si Luca 4, 2).
