Anul 2025 marchează cea mai spectaculoasă transformare din istoria Aeroportului Internațional Craiova(AIC). Poarta aeriană a Olteniei a devenit un hub modern, gata să proceseze milioane de pasageri și să atragă noi operatori internaționali. A fost o investiție „greu de născut”, dar spectaculoasă.
După un an și jumătate de provocări financiare și eforturi logistice masive, noul terminal al Aeroportului Craiova este acum o realitate. Trecerea la noua infrastructură reprezintă un salt tehnologic uriaș, dar și o provocare administrativă pe măsură. Managerul AIC, Sorin Manda, a anunţat într-un dialog cu GdS, că aeroportul va achiziţiona ILS CAT III, sistemul de aterizare instrumentală care să facă uitate zilele cu ceaţă şi că cel puţin un nou operator aerian va veni la Craiova în perioada următoare.
„2025 a fost un an, aşa cum spuneam şi acum un an, cu foarte multe provocări pe care le-a avut aeroportul din punct de vedere al infrastructurii. Este un an în care am reuşit să terminăm aeroportul, am reuşit să operaţionalizăm noul terminal, greu, greu..Pot să spun că a fost greu. Am avut o lipsă de finanţare, am primit fonduri guvernamentale într-o perioadă în care a trebuit să acoperim acest gap al ultimului an şi jumătate când nu aveam această finanţare. S-a muncit foarte mult în a doua jumătate a anului trecut, dar ne putem mândri cu un terminal nou, proiectat la 2 milioane de pasageri, cu o infrastructură nouă şi modernă şi pe care am pus-o deja în exploatare şi de care beneficiază atât companiile aeriene, dar mai ales pasagerii noştri“, spune Sorin Manda.
Record de pasageri, dar ţinta apropiată este milionul
„Din punctul de vedere al dezvoltării de rute , iarăşi a fost cred cel mai bun an pe care l-am avut, dacă ne gândim că, în aceeaşi perioadă a anului trecut, aveam 6 destinaţii şi un avion în bază, iar astăzi avem 2 avioane în bază, mai mari, cu o capacitate mai mare, de la avioane de 180 de pasageri la 239 de pasageri şi un număr de 17 destinaţii pe care le operăm în sistem de curse regulate. Am terminat anul cu aproape 600.000 de pasageri care este al doilea cel mai bun an al nostru după 2023, mai mult decât ne aştepam la început când credeam că o să avem undeva la 500.000 de pasageri. Anul acesta estimăm să avem 800.000 de pasageri devenind astfel cel mai bun an din punctul de vedere al numărului de pasageri“, completează Manda.
Noul terminal – o provocare
Regrete pentru ce se putea face mai bine? Nu neapărat. „Cel mai mare regret pe 2025? Să ştii că viaţa m-a învăţat să nu am regrete, ci să mă bucur de ceea ce reuşesc. Cred că ne-am fi dorit să terminăm terminalul mai repede, dar astea au fost condiţiile. Am avut piedici în această perioadă de absolut peste tot în ultimii 5-6 ani. Poate că asta ar putea să fie un punct în minus. Noi nu ne putem opri aici. Şi anul acesta trebuie să „învăţăm“ să funcţionăm în noul terminal. Ne mutăm oarecum de la o Dacie veche pe care ştiam să o reparăm, mai cu o sârmă, mai ştiam pe cineva, ne băgam pe sub motor, la un Mercedes nou- nouţ, cu mai multe butoane, mai mulţi senzori şi mai scump.
Nu simt o presiune, ci o uşurare pentru că, la 800.000 de pasageri pe sezonul de vară, cred că o să avem luni cu 100.000 de pasageri şi nu puteam să facem faţă. E o bucurie că putem să oferim pasagerilor noştri un confort mai mare, dar şi aşteptările sunt mai mari: lumea vede noul, trebuie să-l vadă curat, funcţional tot timpul şi atunci şi noi trebuie să învăţăm să lucrăm cu el. Este o diferenţă enormă. Ca să dau un exemplu, aici aveam un lift care urca de la parter la etajul 1, acolo avem 16 lifturi. Aici, în zonele publice, undeva după zona de frontieră, sunt undeva la 14-16 cabine de toaletă, acum avem aproape 196 de cabine. 7.000 de metri pătraţi aici, undeva la 33.000 de metri pătraţi acolo“, spune managerul AIC.
AIC vrea sistemul ILS CAT III de aterizare instrumentală
Dacă este ceva ce îi lipseşte aeroportului, şi s-a vorbit mult despre acest lucru în spaţiul public, este un sistem care să pemită aeronavelor să aterizeze si decoleze pe ceaţă. Iar ceaţă a fost din belşug în ultimele luni. Ceva istoric, spune Sorin Manda. De aceea investiţiile trebuie continuate.
„Şi anul aceasta este unul al investiţiilor. Deja am început cu Romatsa, şi sper să o terminăm până la sfârşitul anului-începutul anului viitor. O să trecem la ILS CAT III care să ne poată ajuta să operăm şi în condiţii de ceaţă. Când am venit la aeroport aveam ILS CAT I, vizibilitate undeva la 800 de metri. Am trecut la categoria 2 cu proceduri de vizibilitate redusă aprobate suntem undeva la vizibilitate 350 de metri acum. Dacă ne uităm în ţară peste categoria a doua cred că sunt doar Constanţa, cred că Suceava , dar nu-l au operaţional şi cam atât.
Ce înseamnă discuţia cu Romatsa? Este în felul următor. Ei fac parte din această chestiune a fair playului financiar, se supun la fel ca noi legislaţiei europene. Pentru ei este în felul următor. Anul trecut, o investiţie să trecem la categorie superioară este undeva la un milion de euro. Şi fac o analiză economică. Câte zboruri anulate am avut noi în ultimii 10 ani. Să zicem, 200 de zboruri. Câţi bani am fi încasat noi pe cele 200 de zboruri? 100.000 de euro. Se merită să investim un milion ca să recuperăm 100? Nu. Şi atunci nu o fac ei, ne dau nouă negaţie şi ne spun că ei nu o consideră fezabilă financiar pentru ei şi o transferă către aeroport, către autorităţile judeţene pentru că noi nu o gândim neapărat din punct de vedere financiar, ci mai ales social: a faptului că pierdem, că ne scade ratingul de aeroprot, al faptului că, nu ştiu, rămân oameni blocaţi, se duc naiba concedii, programări la medici în străinătate şi aşa mai departe.
Ceața istorică
Ce s-a întâmplat anul acesta…eu sunt de 5 toamne aici, nu că nu s-a întâmplat niciodată pe perioada mea, nu s-a întâmplat niciodată în istoria măsurătorilor de la aeroport. În noiembrie – decembrie a fost vizibilitate zero. La vizibilitate zero, doar pe Heathrow se aterizează pentru că se face automat. În unele zile de atunci nu se putea ateriza nici cu ILS CAT III. În perioada noiembrie – februarie cred că au fost peste 200 de coduri de ceaţă, lucruri care nu s-au mai pomenit la noi, cel puţin de când ştim noi.
Dar suficient cât să scadă încrederea pasagerilor. E suficient un an ca acesta ca pasagerul să se gândească de 2-3 ori dacă îşi ia bilet de la Craiova în perioada toamnei, că ştie el, că a auzit el, că există varianta să nu se poată decola. Şi noi trebuie să oprim lucrul acesta. O dată cu aprobarea bugetului, veţi vedea pe lista de investiţii şi tot acest sistem. Ca să trecem de la CAT I la CAT II ne-a luat vreo 3 ani.
Acum cred că va fi mai repede, cred în decembrie anul acesta sper să fie gata. Finanţarea ne dorim să fie în parteneriat cu Consiliul Judeaţean. Este autoritatea noastră tutelară. Este o investiţie care poate fi eligibilă la CJ şi este o investiţie pe care CJ o pune la dispoziţie aşa cum de fiecare dată am primit sprijin şi ajutor de la ei. Doar de la CJ Dolj, şi fac această menţiune având în vedere că noi deservim o arie care se întinde pe mai multe consilii judeţene. De la Slatina la aeroport ajungi mai repede sau în acelaşi timp ca din Craioviţa la aeroport. Şi atunci este şi un aeroport al Oltului, al Gorjului, al Vâlcii, al Mehedinţiului“ spune Sorin Manda, dând de înţeles că şi celelalte CJ-uri ar putea contribui financiar.
La 1 milion de pasageri , AIC este „pe zero“
2025 nu a fost un an profitabil financiar şi nici anii care vin nu vor fi până când aeroportul nu atinge un milion de pasageri. Asta spun calculele managerului AIC. „A fost un an în care a trebuit să investim foarte mult, a curs şi creditul pentru că, pentru cofinanţarea aeroportului am luat credit de 17 milioane de euro. Break evenul nostru este undeva la peste 1 milion de pasageri. Până atunci nu o să fim pe 0. Eu cred, că, pentru toată lumea, necesitatea de cash să fie făcută dintr-un număr cât mai mare de aterizări – decolări şi pasageri.
Acesta este modelul de business pe care îl vedem noi. Ne dorim 1 milion de pasageri în 2027. Activitatea aeroportului este dependentă de toate aceste mişcări. Încercăm să acoperim costurile din investiţiile pe care le facem. Prin noul proiect pentru o nouă capacitate de producere a energiei electrice vrem să diminuăm aceste costuri şi să ne asigurăm independenţa energetică. Cred că la sfârşitul anului este gata. Mai avem un parc fotovoltaic, dar de când am dat drumul nu prea am văzut soarele“, explică Sorin Manda.
AIC devine vizibil. Un operator nou este aşteptat la Craiova
„O spun cu tărie. Există şansa să avem un operator nou. Vom marca noi destinaţii şi cel puţin un nou operator de zboruri regulate. Este un operator care operează şi în România“, a spus managerul AIC. Acesta a precizat că AnimaWings probabil va ajunge la 3 frecvenţe către Istanbul. „Vor lansa mai multe destinaţii pe perioada estivală, cred că vom avea 5-6 destinaţii cu ei anul acesta. Probabil vom ajunge la 30.000 de pasageri. ceea ce este foarte bine dacă ne gândim că primii 3 ani cu Wizz nu am avut atâţia pasageri. Suntem din ce în ce mai vizibili şi mai primiţi la discuţii.
Adică au fost ani în care eram consideraţi un aeroport mic, destul de aproape de Bucureşti cu toate că atunci eram mai departe decât suntem acum. Companiile aeriene apreciază investiţiile care s-au făcut şi faptul că avem o arie, un bazin de captare atât de mare încât să deschidem noi destinaţii. Este greu, pentru că o lungă perioadă a fost doar un operator şi nu sunt date despre anumite rute, dar uşor -uşor suntem în discuţii chiar cu mai mulţşi operatori pentru destinaţiile cele mai solicitate.
Ce curse apar anul acesta
În 2026 introducem cu Wizz, din 29 martie Barcelona, din 23 mai Venezia Treviso. Acum avem Istanbul cu AnimaWings, iar cu Wizz cinci destinaţii pe Italia, Atena în Grecia, Bruxelles, Paris, Madrid, Dortrund şi Memmingem, Lutton. Sunt multe destinaţii faţă de cum eram obişnuiţi. Cred că lucrurile vor arăta mult mai bine în perioada următoare. Sunt foarte mulţi oameni care au crezut nerealistă mărimea aeroportului.
O repet. El este gândit pentru anul 2046. Atunci, din toate datele de trafic, ar trebui să ajungem la 2 milioane de pasageri. Dar eu cred că vom ajunge cu cel puţin 12-13 ani mai repede la 2 milioane de pasageri. Ca şi în business, e greu primul milion, pentru că, din acel moment, te deschizi şi către alte companii. Faptul că eşti un aeroport regional în care există doar un operator low cost nu eşti atractiv pentru toate companiile.
Accentul pe huburi
Dar, în momentul în care treci de un milion, se aprinde acolo un beculeţ şi pentru companiile clasice cu care, repet, suntem, pentru prima dată în ultimii ani, în discuţii, în planuri, avem posibilitatea de a deschide rute, să ne legăm de nişte huburi, adică e un lucru important pe care nu îl avem acum. Ne interesează huburi cum ar fi Varşovia, Munchen, să ne legăm cu un transportator care să plece mai departe de acolo. Să faci un milion de pasageri este greu cu 2 companii, pentru că modelul lor de business low cost nu este să bazeze foarte multe avioane pe toate aeroporturile. 3 aeronave ale Wizz ne-ar aduce acest milion. Nu exclud ca în anul aceasta să putem anunţa şi mărirea numărului de pasageri pe care îl avem cu Wizz“, spune Sorin Manda despre planurile din acest an.
Cum atragem pasageri
Diaspora este una dintre cele mai bune surse de pasageri pentru aeroport. Dar cum identifici precis care sunt zonele pe care le poţi oferi pentru transport? „Din păcate, ca ţară, nu cunoaştem bine unde este localizată Diaspora. Avem doar chestiuni pe care le estimăm: în Spania, Italia sunt foarte mulţi olteni. Dar o vedem mai degrabă local. De exemplu, tare mi-a fost mirarea, îmi apăreau solicitări şi pe pagina de socializare a aeroportului şi ale mele, am făcut şi un mic research, cu Nurnberg. Nu am vreo cunoştinţă acolo, dar este o comunitate foarte mare de mehedinţeni.
Nurnberg, Top 3 la solicitări
Cred că Nurnberg a intrat în Top 3, din mesaje, oameni din diverse zone. Şi este o destinaţie care ar merge de la Craiova. Aşa este simplu să spunem: ne-ar trebui un Dublin, o Valencia. Şi cam atât. Sunt softuri cu care lucrăm şi noi şi companiile, le transformăm într-un studiu de caz, facem oferte şi oferim stimulente din punct de vedere al marketingului şi ne ducem către operaori. Nu ştiu cum fac alte aeroporturi, dar noi avem o abordare duală în sensul în care contactăm şi aeroportul corespondent, în cazul de faţă Nurnberg.
Cursa de Torino ar putea reveni
Torino, destinaţie pe care noi am avut-o, este printre puţinele care nu s-a reintrodus, este o comunitate foarte mare de români şi olteni şi încercăm pe toate căile: am, vorbit şi cu aeroportul din Torino, şi cu Consulatul General al României la Torino, am vorbit deja cu doi operatori prezentând acest studiu de caz. Sunt interesaţi. Este foarte bine să ai aceste date şi o comunicare deschisă cu companiile aeriene.
Spre deosebire de alţi ani, având învedere că există acest Schengen, nu mai pot oferi date clare despre numărul de pasageri din Bulgaria. Dar important este că sunt foarte mulţi. Noi ne şi adresăm lor foarte mult prin prisma relaţiilor pe care le avem cu municipalităţile de acolo. Pentru cei din nordul Bulgariei suntem cel mai apropiat aeroport. Suntem un aeroport pentru trei ţări, dar nu ne prezentăm aşa. Sau până acum nu ne prezentam aşa. Până la Sofia nu mai este nici un aeroport. De la Vidin la Craiova faci puţin peste o oră. De la Vidin la Sofia faci patru ore“, a explicat Sorin Manda strategia de atragere a mai multor pasageri care să zboare de la Craiova.
