http://www.youtube.com/watch?v=1-v6LpJqZbY
Companii din diverse domenii de activitate, din producţie, cercetare şi servicii au renunţat la granturi considerabile chiar după ce le-au fost semnate contractele. Motivele majore pentru care societăţile renunţă la fondurile europene le puteţi lectura în articolul de mai jos.
În timp ce la nivel central se vorbeşte de atragerea a cât mai multe fonduri europene, în realitate, economia locală gâfâie sub presiunea lipsei de comenzi şi a deteriorării condiţiilor de business.
Zeci de firme din Oltenia renunţă să mai implementeze proiecte cu finanţare europeană, din cauză că nu mai îndeplinesc toate condiţiile asumate prin contracte şi nu mai pot atinge indicatorii menţionaţi cu ani în urmă în proiecte, la data la care au fost întocmite acestea. O singură firmă de consultanţă din Craiova a contorizat la 20 de milioane de euro valoarea proiectelor cu finanţare europeană la care nici măcar nu se mai începe implementarea, din cauza condiţiilor economice precare.
Deţinătorul firmei de consultanţă Coridor Financial, Cătălin Adam, a explicat, pentru GdS, care sunt motivele pentru care companiile din Oltenia nu mai pot derula proiectele cu fonduri europene deja câştigate şi semnate: „Există trei cauze majore care determină firmele să renunţe la un contract semnat sau să renunţe să mai semneze un contract de finanţare. Prima categorie de probleme este strâns legată de respectarea indicatorilor pe care firmele trebuie să îi atingă la sfârşitul implementării proiectului. Există două feluri de indicatori (cifra de afaceri şi numărul de salariaţi) care pun probleme firmelor, în sensul că nu mai pot fi atinşi. Proiectele depuse în 2011 aveau ca bază de raportare indicatorii firmei din 2010, or, într-un fel stăteau lucrurile în 2010 din punct de vedere al cifrei de afaceri şi al numărului de salariaţi, şi altfel stau în 2014“.
Cu alte cuvinte, există firme care aveau 90 de angajaţi în 2011, de exemplu, dar pe parcurs au fost nevoiţi să disponibilizeze personal, din cauza restrângerii activităţii, şi acum mai au 40-50 de angajaţi. Aceste firme trecuseră în proiectul de finanţare că prin implementarea lui vor ajunge la 100 de angajaţi, deci în loc să angajeze zece persoane, cât îşi propuseseră în 2011, ar trebui să angajeze 50-60 de oameni, ca să atingă indicatorii, lucru aproape imposibil de realizat de către firme, acum, în 2014. La fel se întâmplă şi cu cifra de afaceri.
„Contribuţia beneficiarului este greu de adus“
Celelalte două cauze majore care au condus la un eşec în atragerea de fonduri europene ce se apropie de 20 de milioane de euro ţin de nevoia de finanţare a companiilor: imposibilitatea obţinerii de scrisori de confort de la bănci şi lipsa de contracte a firmelor.
„Contribuţia beneficiarului este foarte greu de adus, în condiţiile în care băncile, deşi beneficiază de lichiditate sporită, totuşi nu dau credite sau dau cu dificultate scrisori de confort“, a explicat consultantul. El a adăugat că, la vremea depunerii proiectelor de finanţare, firmele mizau pe anumite contracte, pe anumite comenzi, care în prezent nu se mai pot face, deci nici cofinanţarea firmelor nu se mai poate realiza. „Proiectele mari, de două-trei milioane de euro, cum ar fi un proiect pe cercetare pe care îl avem, necesită o cofinanţare de 30-40%. Vă daţi seama la ce sume se ajunge? Dar dacă firma nu mai are contracte de valori mari, atunci nu mai poate asigura această cofinanţare“, a explicat Cătălin Adam.
Domenii de activitate în care nu mai ajung banii europeni
Proiectele de zeci de milioane de euro din fonduri europene care nu se vor mai pune în practică sunt din mai multe domenii de activitate: o firmă cu afaceri în domeniul sănătăţii a renunţat la două proiecte de cercetare (ce presupuneau echipamente moderne de screening corporal), altă firmă din sănătate a renunţat să mai achiziţioneze echipamente moderne pentru depistarea cancerului. Firme din sectorul producţiei energetice şi din minerit din Gorj au renunţat la banii europeni pentru diverse proiecte, la fel ca şi câteva GAL-uri din Olt. Alte societăţi de construcţii şi de reciclare produse metalice, de prelucrări mecanice din Craiova nu mai doresc finanţarea europeană şi au renunţat la proiecte. Cel mai mare proiect care nu se mai implementează în Oltenia este al unei firme din Gorj, care dorea să acceseze 2,5 milioane de euro din bani europeni pentru un amplu proiect de eficienţă energetică.
Potrivit managerului Coridor Financial, majoritatea proiectelor aprobate, dar refuzate de firme au fost depuse pe Programul Operaţional Sectorial – Creşterea Competitivităţii Economice (POS- CCE). Paradoxal, aceste firme doreau să fie mai competitive accesând banii europeni, dar au renunţat, din cauză că nu mai sunt competitive.
Cum motivează firmele eşecul atragerii fondurilor europene
În economia regională, lucrurile stau mai prost decât se vede de la Bucureşti. Societăţile care au obţinut fonduri europene considerabile ezită să mai implementeze proiectele, din cauză că nu le merg afacerile şi se tem că nu vor mai putea îndeplini ceea ce au promis prin proiectele de finanţare depuse în 2011 şi 2012.
Reprezentanta unei firme de construcţii din Craiova a explicat de ce a renunţat la un proiect în valoare de 600.000 de euro, chiar după ce s-a semnat contractul de finanţare. „Am renunţat la proiect pentru că nu puteam să îndeplinim indicatorii care erau asumaţi în el. Gândiţi-vă că proiectul a fost depus în 2011 şi a fost aprobat în 2014. De atunci şi până acum s-au întâmplat foarte multe în economie. Piaţa este aşa cum este. Vă spun că noi am participat un an întreg la licitaţii, dar avem foarte puţine lucrări“, a explicat directoarea unei firme de construcţii din Craiova, care intenţiona ca prin acel proiect european să achiziţioneze utilaje performante pentru a-şi creşte productivitatea. Firma a fost nevoită să disponibilizeze personal în intervalul de când a depus proiectul şi până când s-a aprobat.
Alt întreprinzător local, Mihai Bărdinici, deţinătorul firmei Marmura Product SRL, a explicat care au fost motivele pentru care a renunţat la fonduri europene în valoare de circa 350.000 de euro. „Din cauza schimbărilor importante din economie de la depunerea proiectului şi până la semnarea contractului au apărut implicaţii serioase asupra mediului de afaceri. Pentru orice proiect depus şi care trebuie implementat, firma îşi asumă angajamente pe patru ani. Am renunţat pentru că nu mai putem ţine de acest proiect. Nu mai merge economia şi nu mai avem comenzi“, a declarat Mihai Bărdinici, a cărui firmă intenţiona să se doteze cu utilaje şi mai performante, cu ajutorul fondurilor europene, dar a renunţat la proiect.
În 2012, firma care se ocupă de prelucrarea marmurei avea circa 50 de angajaţi, în 2013 au rămas doar 35 de persoane angajate, iar anul acesta, numărul total de salariaţi s-a diminuat cu mai mult de jumătate, ajungând la doar 15 persoane.
