În anotimpul călduros, este important să ştim cum să păstrăm alimentele într-o stare cât mai bună, împiedicând alterarea lor în timp scurt. Frigiderul este salvarea noastră de cele mai multe ori, mai ales în zilele de vară. Cu ajutorul lui putem păstra prospeţimea alimentelor pentru mai mult timp, însă şi aici avem nevoie de o strategie.
Produsele cumpărate prezintă un termen de garanţie scris pe etichetă. Tot acolo puteţi găsi şi indicaţii privind temperatura de păstrare. Pentru ca alimentele să nu se strice înainte de data de expirare sau să nu-şi piardă proprietăţile nutriţionale, este important să ştim cum să le păstrăm. Designul frigiderului a fost creat astfel încât fiecare raft să fie folosit pentru o anumită categorie de produse: sertarul de jos: pentru fructe şi legume; raftul de deasupra: produse de patiserie, peşte crud, produse negătite; pe uşă: sticle; sertarele din mijloc: unt, brânză, conserve, ouă, produse lactate.
În frigider nu trebuie puse foarte multe produse, deoarece acestea pot bloca circulaţia aerului rece care ajută la păstrarea alimentelor.
Tipuri de mâncare
Fiecare tip de mâncare are anumite secrete de care este bine să ţinem cont.
Carnea. Se ţine în ambalajul original, ca să nu se piardă eticheta pe care scrie: „A se consuma înainte de…“. Ca să nu se scurgă zeama peste alimentele de dedesubt, e bine să puneţi carnea într-o farfurie. Cea crudă, de porc sau de vacă, va fi aşezată pe raftul cu temperatura cea mai scăzută şi nu trebuie păstrată mai mult de cinci zile. Peştele crud îşi păstrează prospeţimea doar două zile. După acest timp, trebuie neapărat gătit, iar în ceea ce priveşte carnea tocată, termenul maxim de păstrare nu trebuie să depăşească 24 de ore.
Produsele lactate. Nici ele nu fac excepţie de la regulă: data de expirare e importantă. Iată de ce toate derivatele din lapte procurate din comerţ (lapte dulce, lapte bătut, iaurt, brânză de vaci, smântână etc.) trebuie păstrate în ambalajul original. Bucăţile de brânză rămase trebuie învelite în hârtie pergament şi apoi în folie aderentă ca să nu se usuce.
Ouăle. Modul cel mai sigur de păstrare a ouălor este în cofrajul lor de carton: nu se vor fisura şi nici nu vor prelua mirosurile altor alimente.
Fructele şi legumele. Condiţiile necorespunzătoare de păstrare a fructelor şi legumelor pot duce la stricarea şi/sau pierderea nutrienţilor şi/sau degenerarea aromelor. De aceea, fiecare legumă sau fruct are o anumită temperatură la care se păstrează cel mai bine. Deşi 0°C este o temperatură ce micşorează ritmul de alterare a majorităţii fructelor şi legumelor, câteva dintre acestea preferă temperaturi mai ridicate de 10°C, de exemplu: avocado, pepenii galbeni şi tomatele, fasolea proaspătă, castraveţii, guliile, cartofii şi dovleceii, vinetele, portocalele de California, ardeii, ananasul şi pepenii verzi. Bananele, grepfrutul, diferitele fructe tropicale, ghimbirul şi tărtăcuţele sunt aproape singurele vegetale care preferă uscăciunea şi nu umiditatea în timpul păstrării. Acestea cer o temperatură mai ridicată, situată între 13 şi 15°C.
Nu numai temperatura din frigider ajută la păstrarea legumelor şi fructelor, ci şi modul cum le păstrăm în compartimentele acestuia. Salata verde, spanacul, sparanghelul trebuie ţinute într-un şerveţel de bucătărie umed pentru a se păstra prospeţimea acestora mai mult timp. Ele trebuie consumate în maximum trei zile.
Fructe ca prunele, piersicile, caisele, cireşele sau căpşunele trebuie spălate înainte de depozitare şi puse într-un bol sau acoperite cu celofan pentru a fi ferite de microbi mai mult timp.
Sfaturi
Temperatura scăzută din frigider împiedică dezvoltarea bacteriilor răspunzătoare de alterarea alimentelor, dar nu le distruge. De aceea, pentru păstrarea mâncărurilor în condiţii bune, trebuie să luăm în calcul câteva reguli: legumele şi fructele trebuie spălate înainte de introducerea lor în frigider; brânza şi produsele lactate trebuie puse în cutii de plastic; mezelurile şi carnea – în folii, pe rafturi separate de celelalte produse; vasele cu mâncare gătită trebuie să aibă capace pentru a împiedica răspândirea mirosului; nu băgaţi în frigider mâncare fierbinte sau caldă; dacă puneţi în frigider mâncăruri cu miros puternic (de usturoi, spre exemplu), acoperiţi-le bine şi ţineţi alături una-două bucăţi de mangal (cărbune de lemn), care vor absorbi mirosul. Este bine ca produsele alimentare cu arome puternice să fie puse în recipiente (caserole) cu capace etanşe sau în altele perfect izolate. Altfel, alimentele vor „împrumuta“ mirosurile din frigider; verificaţi frigiderul periodic şi aruncaţi mâncarea mai veche de trei-patru zile. Unele preparate, cum ar fi cele din fructe de mare, trebuie aruncate chiar după una-două zile.
Congelatorul este o alternativă pentru produsele pe care intenţionaţi să le păstraţi mai mult timp. Chiar şi aşa, alimentele nu trebuie congelate mai mult de trei-şase luni, la o temperatură de -18°C. Pentru a vă fi de ajutor, congelatoarele au steluţe de clasificare: * începe de la -6°C şi ar trebui să ţină mâncarea o săptămână; ** începe de la -12°C şi ar trebui să păstreze mâncarea o lună; *** începe de la -18°C şi o păstrează trei luni; **** începe de la -18°C şi poate depozita mâncarea între trei şi şase luni.
Nu trebuie să uitaţi însă un lucru important legat de congelator: mâncarea decongelată nu poate fi recongelată, dacă nu este gătită la peste 70°C.
Cum alegem un frigider?
Într-adevăr, multe modele noi de frigidere consumă mai puţin. Ca să nu ne păcălim, ţinem cont de „clasele energetice“, care arată cât de eficient este aparatul din punct de vedere al consumului de energie. Cele standard sunt de la clasa G (consum mare) până la clasa A (consum mic). Cumpăraţi-vă întotdeauna un frigider clasa A sau A+, pentru că veţi economisi energie şi bani pe termen lung. Clasa A+ consumă cu 25% mai puţină energie decât un frigider A şi cu 40% mai puţină faţă de un model de tipul B.
Funcţia „Antibacteria“ nu trebuie să lipsească de la un frigider, pentru că pereţii interiori ai frigiderului şi ai congelatorului conţin ioni de argint care împiedică formarea bacteriilor ce dau un miros neplăcut şi nedorit.
Clasa de climatizare indică limitele de temperatură ale mediului ambiant în care aparatul poate funcţiona la parametri optimi. Clasele sunt: SN (de la 10 până la 32°C), N (de la 16 până la 32°C), ST (de la 18 până la 38°C) şi T (de la 18 până la 43°C).
Formarea gheţii poate fi evitată dacă frigiderul are funcţia „No frost“, deoarece răcirea se face cu aer rece uscat. Aparatele care folosesc acest tip de răcire nu necesită dezgheţare.
Specialiştii recomandă, în general, pentru frigider o temperatură între 4 şi 6°C, iar pentru congelator între -20 şi -18°C.
Ideal ar fi ca aparatul frigorific să aibă două motoare, unul pentru frigider şi altul pentru congelator. Experţii spun că aparatele frigorifice cu două motoare oferă o siguranţă mai mare, eficienţă ridicată şi, cel mai important, sunt mai economice.
Roxana MARIN
Material realizat cu sprijinul companiei Electrolux
