SUA a sancționat joi patru magistrați ai Curții Penale Internaționale (CPI), estimând că procedurile lor care vizează soldați americani sau executivul israelian sunt „ilegitime“ și „politizate“, o inițiativă condamnată imediat de instituția de la Haga, informează Agerpres.
Măsurile anunțate – interdicție de intrare pe teritoriul SUA, înghețarea activelor deținute în SUA – vizează de obicei infractori sau lideri politici ai unor țări care încalcă normele democratice, mai degrabă decât magistrați.
„Nu am luat ușor această decizie. Asta reflectă amenințarea gravă pe care o reprezintă politizarea și abuzul de putere al CPI“, a afirmat Departamentul de Stat într-un comunicat.
„Aceste patru persoane participă activ la acțiuni ilegitime și nefondate ale CPI care vizează SUA și aliatul nostru apropiat“, Israel, a adăugat Departamentul de Stat.
Cine sunt judecătorii „pedepsiți“ de SUA
Magistrații vizați sunt Solomy Balungi Bossa și Luz del Carmen Ibanez Carranza, la origine anchetatori ai CPI ai unor presupuse crime de război comise de soldați americani în Afganistan.
De asemenea, sunt vizați Reine Alapini Gansou și Beti Hohler, care au autorizat CPI să emită mandate de arestare împotriva prim-ministrului israelian Benjamin Netanyahu și a fostului său ministru al apărării, Yoav Gallant.
Judecătorii au estimat că există „motive rezonabile“ de a-i suspecta pe cei doi responsabili de crime de război și crime împotriva umanității în războiul din Fâșia Gaza.
În februarie, SUA au adoptat deja sancțiuni împotriva procurorului șef al CPI Karim Khan, care a inițiat această procedură împotriva executivului israelian. Procurorul/șef s-a retras între timp din funcție, fiind vizat de o anchetă pentru abuz sexual.
Cum răspunde CPI acuzațiilor SUA
„Aceste măsuri reprezintă o tentativă manifestă de a aduce atinge atingere independenței unei instituții judiciare internaționale care operează sub mandatul a 125 de state părți din lumea întreagă“, a reacționat imediat Curtea într-un comunicat.
„CPI își susține pe deplin personalul și își va continua munca fără a se lăsa descurajată“, a adăugat instituția.
„Să-i vizezi pe cei care lucrează pentru justiție nu contribuie cu nimic la ajutoarea civililor prinși în capcana conflictelor. Asta nu face decât să-i facă mai îndrăzneți pe cei care cred că pot acționa cu deplină impunitate“, a adăugat CPI.
Potrivit lui Liz Evenson, de la organizația de apărare a drepturilor omului Human Rights Watch, sancțiunile americane „vizează descurajarea CPI în a desemna responsabili pentru crimele grave comise în Israel și în Palestina într-un moment în care atrocitățile israeliene se înmulțesc în Gaza, inclusiv cu complicitatea SUA“.
„Sancțiunile trebuie să servească la încheierea încălcărilor drepturilor omului, nu pentru a-i pedepsi pe cei care încearcă să facă dreptate pentru crimele cele mai grave“, a adăugat ea într-o declarație transmisă AFP.
Nici SUA, nici Israel nu sunt membre ale CPI, jurisdicție permanentă însărcinată cu urmărirea și judecarea indivizilor acuzați de genocid, crime împotriva umanității și crime de război. Cele două state nu recunosc capacitatea acestei instanțe de a-i urmări pe cetățenii lor în justiție.
În cursul primului mandat al lui Donald Trump, CPI și în special procuroarea sa șefă de atunci, Fatou Bensouda, a fost deja ținta sancțiunilor americane, ridicate de Joe Biden la puțin timp după venirea sa la putere, în 2021.
Citește și: Fostul ministru Sorina Pintea, condamnată cu executare pentru luare de mită
