Ambasada SUA organizează în perioada 24 – 26 septembrie un seminar cu tema „Poliţia în mediul multicultural”, la care va participa o echipă de experți din cadrul Biroului Federal de Investigații al SUA. 
Însărcinatul cu Afaceri al Misiunii Diplomatice a SUA, Duane Butcher, și reprezentanți din conducerea Inspectoratului General al Poliției Române (IGPR) și a Inspectoratului General al Jandarmeriei Române (IGJR) vor susține discursuri în deschiderea evenimentului.
Seminarul se adresează unei audiențe formate din reprezentanţi ai agenţiilor de aplicare a legii, societăţii civile şi mass-mediei, și va aborda subiectul activităţii poliţiei în contextul diversităţii şi mediului multicultural (relaţiile interrasiale, activitatea poliţiei în comunităţile multi-etnice, comportamentul violent al mulţimilor, infracţiunile motivate de criterii etnice, promovarea diversităţii în inspectoratele de poliţie, drepturile omului, parteneriatele între societatea civilă şi agenţiile de aplicare a legii). Seminarul se va concentra asupra dezvoltării relaţiei între agenţiile de aplicare a legii şi diversele comunităţi unde trebuie asigurat un echilibru între încredere socială, control social şi comunicare pentru a asigura legea şi ordinea. Seminarul va expune aceste principii şi filozofii prin promovarea unor practici poliţieneşti eficiente în comunităţile multiculturale şi prin încurajarea activă a participanţilor să dezbată rolul societăţii civile şi mass-mediei în acest parteneriat. 

Reprezentantul Special al OSCE şi coordonatorul pentru combaterea traficului de ființe umane, Maria Grazia Giammarinaro, a apreciat recent rolul esențial al Agenției Naționale Împotriva Traficului de Persoane din cadrul Ministerului Afacerilor Interne și al partenerilor săi, în gestionarea provocărilor ridicate de fenomenul traficului de fiinţe umane. 

Aprecierea reprezentantului special al OSCE a fost exprimată cu ocazia vizitei pe care oficialul european a făcut-o în România în cursul săptămânii precedente. În acest context, Maria Grazia Giammarinaro s-a întâlnit şi cu reprezentanţii conducerii M.A.I., din delegaţia Ministerului Afacerilor Interne făcând parte secretarul de stat, chestor de poliţie Florea Oprea şi Romulus Nicolae Ungureanu, director ANITP.
Oficialul OSCE a catalogat drept remarcabil numărul mare de urmăriri penale şi condamnări în acest domeniu, România stabilind în opinia sa „un reper în combaterea traficului de persoane”.
Reprezentantul Special al Organizaţiei pentru Securitate şi Cooperare în Europa a încurajat România să acorde în continuare prioritate luptei împotriva traficului de persoane, subliniind necesitatea ca autorităţile române să se concentreze mai mult asupra victimelor acestui fenomen, în special din perspectiva drepturilor şi a nevoilor particulare ale acestora.
„Legislația privind drepturile victimelor ar trebui să fie pusă în aplicare în mod eficient, în special cea referitoare la dreptul de informare și consiliere juridică gratuită, precum și dreptul de a obține despăgubiri. Ar trebui asigurată o mai bună calitate a serviciilor prin intermediul unei cooperări mai eficiente cu organizațiile non-guvernamentale și prin finanțarea adecvată a serviciilor oferite de organizațiile societății civile „, a declarat Giammarinaro cu această ocazie.
În timpul vizitei sale, demnitarul OSCE a avut o serie de întâlniri cu oficiali români precum Valeriu Zgonea, președinte al Camerei Deputaților, Simona Maya Teodoriu, secretar de stat în Ministerul Justiției, Bogdan Lucian Aurescu, secretar de stat în Ministerul de Externe, dar şi cu reprezentanţi ai unor organizaţii neguvernamentale, ai UNICEF, UNHCR și OIM.
Informațiile obținute în cadrul acestei vizite vor servi drept bază pentru raportul de țară, raport ce va sublinia practici promițătoare în România și va detalia zonele problematice unde politica de combatere a traficului de persoane poate fi îmbunătățită.

Secretarul de stat pentru afaceri globale, Mihail Dobre, l-a primit în audienţă astăzi, 18 septembrie 2013, pe Agustín Gutiérrez Canet, cu ocazia prezentării copiilor scrisorilor de acreditare în calitate de Ambasador Extraordinar şi Plenipotenţiar al Statelor Unite Mexicane în România. Ambasadorului agreat al Mexicului i-au fost adresate felicitări şi i s-a urat succes în îndeplinirea mandatului.
Cu acest prilej, cei doi interlocutori au trecut în revistă atât stadiul şi perspectivele dialogului politic bilateral, cât şi modalităţile de intensificare a cooperării în domeniul economic și comercial, pe fondul creşterii semnificative a volumului schimburilor comerciale în ultimul an. Au fost discutate de asemenea posibilitățile de cooperare în alte domenii de interes comun, precum educația, cultura, turismul sau sportul, pe fondul existenței unei tradiții de cooperare care se întemeiază pe originea latină a celor două popoare.
Au fost abordate, totodată, și probleme privind colaborarea dintre România și Mexic în cadrul organizațiilor internaţionale, inclusiv în ceea ce privește sprijinul reciproc de candidaturi ale celor două ţări pentru ocuparea unor posturi în organizaţiile internaţionale.

Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc (IICCMER), în parteneriat cu Muzeul Naţional de Istorie a Transilvaniei din Cluj-Napoca (MNIT), organizează vineri, 20 septembrie 2013, în localitatea Verendin, com. Luncaviţa, jud. Caraş-Severin, o acţiune de investigaţii, care urmăreşte deshumarea pe cale arheologică a osemintelor lui Ioan Ienea, ucis prin împuşcare de Securitatea comunistă pe 17 februarie 1950.
Ioan Ienea, cunoscut şi sub porecla de Budarcă, s-a născut în satul Verendin la 15 martie 1909. Părinţii săi, Nicolae şi Floarea, au avut patru copii, Ioan fiind singurul băiat. Pe 30 iulie 1936, acesta s-a căsătorit cu Marta Mutaşcu (n. 3 noiembrie 1919, Verendin, d. 10 aprilie 1997), cu care a avut un fiu, Ion (n. 1 iulie 1937, d. 19 august 2010). Țăran la origine, Ioan Ienea s-a ocupat de cultivarea pământului şi creşterea animalelor. A fost încorporat în armată pentru satisfacerea serviciului militar la o unitate din oraşul Cugir, jud. Alba, unde şi-a însuşit cunoştinţe de armurier. Contingentul său a fost mobilizat pentru a participa la acţiunile militare de pe fronturile celui de-al Doilea Război Mondial. Ca participant la război, Ioan Ienea a dobândit statutul de veteran de război.
După instaurarea regimului comunist în România, în zona Banatului au luat fiinţă mai multe grupări armate de rezistenţă anticomunistă. Cea mai importantă dintre acestea a fost Organizaţia colonelului Ion Uţă, un ofiţer de carieră care, în perioada cuprinsă între 19 ianuarie 1941 şi 31 octombrie 1943, a îndeplinit funcţia de prefect al judeţului Severin. La sfârşitul anului 1943, acesta a demisionat din armată, iar după 23 august 1944 s-a înscris în PNŢ-Maniu şi a fost ales preşedinte al organizaţiei PNŢ Lugoj. Militând pentru ideile democratice, după alegerile falsificate din noiembrie 1946, colonelul a început să fie urmărit de către autorităţile comuniste. Fiind în pericol de a fi arestat, în primăvara anului 1947 intră în clandestinitate şi se refugiază în Munţii Banatului, unde organizează şi preia comanda unui grup de partizani anticomunişti. Prin trădare, colonelul Uţă a fost ucis în noaptea de 7 spre 8 februarie 1949, într-o confruntare armată cu trupele de securitate, în zona satului Borlovenii Noi din jud. Caraş-Severin. Organizaţia anticomunistă a continuat însă să existe şi după moartea lui Ion Uţă, până în anul 1955, dată până la care toţi membrii ei au fost pe rând capturaţi și/sau ucişi.
Ioan Ienea a fost considerat ca fiind un susţinător al acestei grupări, întrucât membrii acesteia apelau frecvent la serviciile sale pentru repararea şi întreţinerea armamentului de infanterie pe care îl deţineau. Astfel, în primăvara anului 1949, autorităţile l-au arestat în satul natal, însă acesta a profitat de neatenţia escortei şi a reuşit să evadeze. S-a refugiat în zona muntoasă din jurul Verendinului, unde a stat împreună cu câţiva partizani din gruparea colonelului Uţă. După o vreme, a revenit în sat, unde a stat ascuns în gospodăria unei surori. În acelaşi timp, mergea acasă noaptea pentru a-şi amenaja o ascunzătoare săpată sub casă. După ce acest adăpost secret a fost finalizat, Ioan Ienea a stat ascuns numai în propria casă. Despre această ascunzătoare autorităţile au aflat de la un cumnat de-al său, Marcu, care fusese arestat şi torturat. După obţinerea informaţiei, în dimineaţa zilei de 17 februarie 1950, casa lui Ioan Ienea a fost înconjurată de un pluton de soldaţi din trupele de Securitate, care au pornit o acţiune de cercetare a întregii gospodării. Ienea a fost surprins în ascunzătoarea de sub casă, fiind împuşcat în cap de către un soldat. Victima a fost scoasă în curtea casei, fiind încă în viaţă, dar a murit în scurt timp. Cadavrul a fost transportat în cursul aceleeaşi zile în faţa Primăriei din Verendin, unde a fost ţinut expus sub pază timp de două zile. Ienea a fost îngropat de către soldaţi în afara cimitirului situat în partea de jos a satului din locul numit Sălişte. Nici o rudă, preotul sau alţi consăteni nu au avut voie să participe la înhumare.
Despre trupele de securitate care au acţionat în zonă, documentele existente fac referire la efective din Batalioanele de Securitate nr. 5 de la Oradea şi nr. 9 de la Braşov. Acestea erau subordonate Comandamentului Unic Timiş, cu sediul în Caransebeş, care a fost înfiinţat la 23 ianuarie 1949. Această structură de comandă a coordonat acţiunile tuturor forţelor de represiune care au acţionat atunci împotriva formaţiunilor de rezistenţă armată anticomunistă din Banat.
Împuşcarea lui Ioan Ienea s-a făcut arbitrar, nefiind bazată pe o sentinţă emisă de o instanţă judecătorească. Omorul a fost comis la ordin, din motive politice şi pe timp de pace. Crima a fost înfăptuită din ordinul direct al unor responsabili ai Securităţii comuniste.
”Avem datoria legală și morală să aducem la lumină crimele comise în numele regimului comunist, să punctăm pe harta represiunii toate aceste drame individuale. Exterminarea prin asasinat a fost una dintre acele tehnici ale regimului comunist care au mutilat existența unor întregi comunități. Trebuie să avem o radiografie clară, precisă, a represiunii comuniste, a terorii, iar acțiunile de arheologie contemporană ale IICCMER aduc dovezi indubitabile tocmai pentru acest capitol al istoriei noastre recente. Vom continua, așa cum am anunțat în 2012, să identificăm victimele Securității, să vedem în ce condiții s-au produs asasinatele și cine au fost responabilii.” a precizat Andrei Muraru, președintele executiv al IICCMER.
Acţiunea de deshumare va fi efectuată de o echipă specializată de arheologi, condusă de Gheorghe Petrov, arheolog expert la Muzeul Naţional de Istorie a Transilvaniei din Cluj-Napoca şi IICCMER, alături de care se vor afla Paul Scrobotă, colaborator IICCMER, de la Muzeul de Istorie din Aiud şi Horaţiu Groza, colaborator IICCMER, de la Muzeul de Istorie din Turda.

În şedinţa din data de 18 septembrie 2013, Secţia pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii a admis acţiunea disciplinară formulată de Inspecţia Judiciară împotriva doamnei Bădescu Veronica, judecător în cadrul Curţii de Apel Piteşti, şi a aplicat, în temeiul art. 100 lit. e) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, republicată cu modificările şi completările ulterioare, sancţiunea disciplinară constând în “excluderea din magistratură” pentru săvârşirea abaterii disciplinare prevăzute de art. 99 lit. l) constând în  “ imixtiunea în activitatea altui judecător sau procuror” din acelaşi act normativ.
Hotărârea poate fi atacată cu recurs în termen de 15 zile de la comunicare, la Completul de 5 Judecători al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.

Camera Deputaţilor a adoptat tacit o iniţiativă legislativă a şase deputaţi PSD care prevede că membrii Academiei Române, ai Academiei Oamenilor de Ştiinţă din România şi ai academiilor de ramură vor fi exceptaţi de la pensionare la împlinirea vârstei de 65 ani, conform Mediafax.
Camera Deputaţilor este prima sesizată cu acest proiect.