Primăria Craiova intenţionează să cheltuiască o avere pe locurile de joacă din oraş. Municipalitatea pune la bătaie din bugetul local, în următorii patru ani, 9,6 milioane de euro pentru achiziţionarea cu montaj a echipamentelor pentru locurile de joacă pentru copii. Cu aceşti bani se puteau construi 16 adăposturi canine precum cel de la Breasta, un nou pasaj subteran, suprateran sau se putea moderniza un aeroport de talia celui din Craiova.

Primăria Craiova a dat în mintea copiilor şi vrea să cheltuiască o sumă uriaşă pentru a amplasa în cartierele oraşului diferite obiecte de divertisment pentru copii şi echipamente de fitness. Ideea este binevenită, copiii merită să aibă locuri de joacă unde să facă mişcare în aer liber, dar suma pe care primăria doreşte să o scoată din bugetul local depăşeşte orice închipuire: 34,1milioane de lei plus TVA, adică 42,2 milioane de lei, echivalentul a 9,6 milioane de euro. Banii ar trebui cheltuiţi în următorii patru ani, pe baza unui acord-cadru pe care municipalitatea îl va semna cu firma sau asocierea de firme care va câştiga licitaţia lansată în Sistemul Electronic de Achiziţii Publice (SEAP) acum zece zile. O asemenea sumă de poveste care ar urma să fie plătită pentru locurile de joacă ridică două mari probleme de actualitate: prima – locuitorii Craiovei ar fi trebuit consultaţi dacă doresc ca din taxele şi impozitele lor să se facă această investiţie, a doua – cine va păzi locurile de joacă să nu fie vandalizate noaptea, iar banii să nu fie aruncaţi pe apa sâmbetei.

Cinci milioane de euro pe an… pe locuri de joacă

Primăria a publicat în SEAP anunţul de participare la licitaţie pe 7 septembrie. Denumirea exactă a contractului este Achiziţie cu Montaj Echipamente Locuri de Joacă“, iar firmele interesate trebuie să depună ofertele până pe 22 octombrie. Potrivit anunţului, primăria va semna un acord-cadru pe patru ani cu firma câştigătoare, dar graficul de plăţi estimat se întinde, de fapt, pe cinci ani. Banii se vor achita pe baza mai multor contracte subsecvente, începând cu acest an. În 2013, va fi semnat un astfel de contract subsecvent, în 2014 şi 2015 câte două contracte, iar în 2016 şi 2017 câte un contract. Valoarea estimată a celui mai mare contract subsecvent este de 8,5 milioane de lei plus TVA, deci la un calcul simplu primăria ar putea plăti în 2014 şi 2015 câte 21 milioane de lei, adică aproape cinci milioane de euro pe an… pentru echiparea locurilor de joacă din oraş! Cine va câştiga contractul? Teoretic, firma care va oferi cel mai mic preţ. Acest criteriu a primit 75 de puncte din 100, diferenţa revenindu-i termenului de livrare. Pentru a putea participa la licitaţie, firmele trebuie să fi avut o cifră medie de afaceri pe ultimii trei ani de cel puţin opt milioane de lei şi să nu aibă datorii la stat şi la bugetul local. Chiar dacă forma de licitaţie este deschisă, surprinde lipsa organizării unei licitaţii electronice, care ar fi oferit mai multă transparenţă procesului de achiziţie.

Siluete pentru fete

În caietul de sarcini din documentaţia de atribuire sunt trecute 30 de tipuri de echipamente complexe. De exemplu, elemente complex joacă tip I (doi-şase ani), tobogane, leagăne, panouri laterale din polietilenă cu diverse figurine sau panouri cu jocuri interactive şi desene matriţate, diverse figurine 3D (maimuţe, fluturaşi, papagali, palmieri, soare etc.). Pentru categoria 6-13 ani, echipamentele conţin: ansamblu multilabirint, care permite şapte tipuri de jocuri: tobogane sub diverse forme, podeţe, pasaje, sisteme de căţărare şi tuneluri.
„Ansamblul multilabirint trebuie să conţină multiple zone configurate distinct, în funcţie de elementele tematicii, încorporând elemente nautice (catarg cu vele, ancoră, proră, punţi, cârmă şi carenă), elemente spaţiale (nave extraterestre, sugerate prin cupola cu elemente şi însemne), elemente de castel (turnuleţe tip castel, bastioane, turnuleţe), elemente de escaladare (verticală, orizontală), elemente de balansare – legănare, elemente accesorii floristice şi faunistice (papagal, fluturaşi, palmier etc.). Conexiunile dintre toate zonele trebuie să se facă prin sisteme de tip pasarele, platforme, sisteme tubulare de trecere, sisteme de escaladare şi căţărare, sisteme de urcare-coborâre – scări cu trepte, sisteme verticale de acces. Elementul central al Multilabirintului trebuie să fie un sistem tip rachetă/navă spaţială, sub formă hexagonală, cu două platforme metalice, acoperite cu cauciuc antiderapant. Platforma superioară trebuie să fie prevăzută cu un tobogan sub formă de S şi un tobogan dublu drept“, se arată în caietul de sarcini. La acestea se adaugă minicarusele rotative, echipamente de agrement de două persoane pentru întreţinerea şi dezvoltarea muşchilor abdominali şi a taliei, cu panou despărţitor, a muşchilor membrelor inferioare, a membrelor superioare şi spate.

Înfiinţat prin decret al regelui Carol al II-lea, în anul 1938, Aeroportul din Craiova a devenit poarta aeriană a Olteniei către Europa, datorită investiţiilor de zece milioane de euro din ultimii ani ale Consiliului Judeţean Dolj. Aeroportul a suferit transformări majore, care îl plasează în elita aeroporturilor din ţară, iar din 2011 şi-a schimbat statutul, de la aeroport intern la unul deschis traficului internaţional. Viitorul sună foarte bine. Companiile aeriene, cu precădere Wizz Air, vor opera de la anul nu mai puţin de 16 curse aeriene către şase oraşe din Europa.

Craiova a devenit un actor important pe piaţa zborurilor din România, datorită interesului major al Consiliului Judeţean Dolj de a investi în acest domeniu. Iar rezultatele nu s-au lăsat aşteptate. Cele zece milioane de euro investite în modernizarea aeroportului au determinat compania low-fare Wizz Air să includă Bănia în planurile sale. Pentru început, Wizz Air a deschis zborurile către Milano (Bergamo), de două ori pe săptămână, curse care au avut un succes peste aşteptări. Din octombrie 2013, compania va opera curse şi către Londra pe Aeroportul Lutton, de trei ori pe săptămână, şi se pregăteşte să participe la licitaţia pentru alte trei destinaţii: Dortmund (trei curse pe săptămână), Barcelona (două curse) şi Bologna (două curse). Cursele vor deveni operaţionale din 2014. Pe lângă acestea, Consiliul Judeţean Dolj ia în calcul scoaterea la licitaţie pe viitor a altor trei curse către Bruxelles, Paris şi Veneţia. În total, de la anul, de pe Aeroportul din Craiova ar urma să decoleze avioane către şase oraşe din Europa, care vor realiza 16 curse aeriene. O provocare atât pentru autorităţile judeţene, cât şi pentru conducerea aeroportului, dar o mare realizare de care vor beneficia nu numai oltenii, ci şi românii din judeţele vecine Olteniei. Venirea Wizz Air a determinat Carpat Air, companie deja existentă pe Aeroportul din Craiova, să relanseze cursa către Roma şi să reducă preţurile pentru a face faţă concurenţei. O cursă dus-întors către cele două oraşe din Italia costă aproximativ 100 de euro. De asemenea, costul unui zbor către Londra se învârte în jurul aceleiaşi sume.

Ţinta – 80.000 de pasageri pe an

Prezenţa Wizz Air la Craiova va duce la creşterea numărului de pasageri şi, implicit, a încasărilor din taxele de aeroport. Conducerea aeroportului estimează un trafic de 30.000 de pasageri anual numai din cursa Craiova-Milano. Dacă la aceasta adăugăm şi celelalte curse care vor deveni operaţionale în curând, numărul minim de pasageri care vor decola sau ateriza din Craiova este de 80.000 pe an.
De exemplu, de la sfârşitul lunii iunie, de când a relansat cursa către Roma, CarpatAir a avut 221 de pasageri în luna iunie, aproximativ 1.600 în luna iulie şi aproape 2.000 în august. Wizz Air a avut în luna iunie peste 2.500 de pasageri, şi aproape 3.000 în iulie şi august. Până în prezent, circa 20.000 de pasageri s-au îmbarcat sau au aterizat pe Aeroportul din Craiova.

Investiţii de zece milioane de euro

Lupta autorităţilor judeţene pentru impunerea Aeroportului din Craiova pe harta aeroporturilor importante din ţară s-a dus pe multe fronturi. Prima etapă de modernizare a început în 2009 şi a constat în modernizarea şi anveloparea terminalelor de sosiri şi plecări existente şi construirea turnului de control al traficului aerian cu cinci etaje. Apoi, din 2011, a început extinderea sălilor de aşteptare şi de bagaje. În prezent, la aeroport există două terminale separate, pentru plecări şi sosiri deschise zborurilor internaţionale de marfă şi pasageri, birou vamal şi de frontieră, care pot procesa până la 300 de pasageri pe oră.
Cele zece milioane de euro investite de CJ Dolj exclusiv din fonduri proprii au dus Aeroportul din Craiova la un standard superior de calitate, dar lucrurile sunt departe de a fi finalizate. Dezvoltarea activităţii necesită investiţii suplimentare. Aeroportul are nevoie de modernizarea infrastructurii de mişcare, iar singura soluţie sunt fondurile europene. Preşedintele CJ Dolj, Ion Prioteasa, declara cu puţin timp în urmă că Aeroportul din Craiova a intrat în rândul celor trei din ţară, pe lângă Iaşi şi Oradea, care vor putea primi finanţare europeană. Este vorba de peste 20 de milioane de euro pentru dezvoltarea infrastructurii de mişcare.