Ministrul afacerilor externe, Titus Corlăţean, l-a primit la 19 septembrie 2013, în vizită de prezentare, pe noul ambasador al R.F. Germania la Bucureşti, Werner Hans Lauk.
Ministrul Corlăţean şi ambasadorul Lauk au apreciat stadiul excelent al relaţiilor româno-germane, caracterizate de o dinamică substanţială a contactelor bilaterale şi a dialogului politic la nivel înalt. Au fost trecute în revistă rezultatele vizitei la Berlin şi Stuttgart a premierului Victor Ponta, desfăşurată în perioada 10-11 iunie 2013. Părţile şi-au exprimat satisfacţia faţă de ritmul continuu de dezvoltare al relaţiei economice dintre România şi R. F. Germania, reliefată de consolidarea poziţiei Germaniei ca prim partener comercial al României şi investitor major în economia românească.
Ambasadorul Lauk a arătat că o prioritate a mandatului său o constituie atragerea de noi investiţii germane în economia românească, având în vedere creşterea competitivităţii mediului de afaceri din România şi a oportunităţilor oferite de acesta.
Părţile au evocat şi importanţa schimburilor culturale şi a contactelor interumane în dezvoltarea relaţiilor bilaterale. A fost evidenţiat rolul minorităţii germane din România în dezvoltarea relaţiilor româno-germane şi importanţa ca gest reparator faţă de aceasta a intrării în vigoare a Legii 211/2013 privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate din motive politice de dictatura instaurată cu începere de la 6 martie 1945, precum şi celor deportate în străinătate ori constituite în prizonieri. Partea germană a apreciat în mod special modelul românesc în domeniul protecţiei drepturilor persoanelor aparţinând minorităţilor naţionale, de care se bucură şi membrii minorităţii germane.
Cei doi interlocutori au apreciat cooperarea foarte strânsă dintre cele două ţări la nivelul UE şi similitudinea punctelor de vedere în ceea ce priveşte o serie de teme aflate pe agenda internaţională. A fost exprimat interesul pentru continuarea excelentei colaborări în implementarea proiectelor derulate sub egida Strategiei UE pentru regiunea Dunării, un proiect important care va contribui la creşterea coeziunii socio-economice a regiunii dunărene.
De asemenea, a mai avut loc un schimb de vederi privind relaţiile cu Republica Moldova şi perspectiva sa europeană, vecinătatea estică a UE şi evoluţiile înregistrate în regiune în perspectiva Summit-ului de la Vilnius, precum şi situaţia din Balcanii de Vest.
În încheiere, ministrul Titus Corlăţean l-a felicitat pe noul ambasador german şi i-a urat succes în îndeplinirea înaltului său mandat, asigurându-l de întregul sprijin al autorităţilor române.

Preşedintele Camerei Deputaţilor, Valeriu Zgonea, va efectua vineri, 20 septembrie 2013, o vizită oficială în Belgia. Cu acest prilej, preşedintele Camerei Deputaţilor va avea întrevederi cu înalte oficialităţi de la Bruxelles, printre care preşedintele Camerei Reprezentanţilor, André Flahaut, reprezentanţi ai Comisiei Europene – Comisarul european pentru relaţii interinstituţionale şi administraţie, Maroš Šefčovič, şi Comisarul european pentru afaceri interne, Cecilia Malmström.
În cadrul discuţiilor, vor fi abordate aspecte privind aderarea României la Spaţiul Schengen, preocuparea autorităţilor române cu privire la aplicarea principiului liberei circulaţii a persoanelor, obiectivele Parteneriatului Estic, recomandările Comisiei Europene pentru alegerile din primăvara anului viitor pentru Parlamentul European, dar şi realizările României în domeniul prevenirii şi combaterii traficului de persoane, în contextul direcţiilor de acţiune conturate la nivel european.

Președintele Barroso și Edmund Stoiber fac apel la statele membre să își intensifice eforturile pentru reducerea sarcinii administrative în cazul IMM-urilor și pentru îmbunătățirea eficienței administrațiilor publice, conform unui comunicat al Comisiei Europene.
Președintele Barroso a discutat cu Grupul la nivel înalt al părților interesate independente privind sarcina administrativă, prezidat de Dr. Edmund Stoiber, fostul ministru-președinte al Bavariei, despre posibile modalități de stimulare a creșterii și a creării de locuri de muncă. Prin reducerea sarcinii administrative la nivelul UE, Comisia ajută întreprinderile, în special întreprinderile mici, să își concentreze resursele asupra activităților de bază în loc să cheltuiască timp și bani pentru formalități administrative inutile. În plus, Comisia cooperează strâns cu statele membre pentru a face schimb de bune practici în ceea ce privește punerea în aplicare a legislației UE, având în vedere că aproape o treime din sarcina administrativă care le revine întreprinderilor în temeiul legislației UE provine din punerea în aplicare la nivel național a cerințelor UE.
În cursul reuniunii de joi, 19 septembrie, cu membrii Grupului la nivel înalt, președintele Barroso a subliniat importanța finalizării cu succes a Programului de acțiune privind reducerea sarcinii administrative în UE și a mulțumit grupului pentru sprijinul acordat. Obiectivul de reducere cu 25% a sarcinii administrative, inclus în Programul de acțiune, a fost îndeplinit și chiar depășit prin adoptarea, până în prezent, a unor măsuri în valoare de 32,3 miliarde EUR (26,1%) de către Parlamentul European și Consiliu. Măsurile includ trecerea la un sistem electronic de facturare a TVA și reducerea numărului de societăți care trebuie să furnizeze date pentru statisticile privind comerțul între statele din UE. Cea mai recentă inițiativă, adoptată în luna iunie a acestui an, simplifică și mai mult normele contabile pentru întreprinderile mici (cu maximum 50 de angajați), generând economii anuale cu o valoare estimată la aproximativ 1,5 miliarde EUR.
Președintele Barroso a accentuat rolul proeminent asumat de Comisie în cadrul agendei sale privind reglementarea inteligentă prin Programul privind o reglementare adecvată și funcțională (REFIT), lansat în decembrie 2012. În ultimele șase luni s-a analizat întregul corpus al legislației UE în scopul de a se identifica posibilități suplimentare de simplificare și de reducere a sarcinii administrative, acordându-se o atenție deosebită reducerii sarcinilor impuse de legislație IMM-urilor. Comisia ia deja măsuri cu privire la primele 10 cele mai împovărătoare acte legislative ale UE, astfel cum au fost identificate de către IMM-uri și de către asociațiile profesionale în cadrul unei ample consultări derulate în perioada octombrie-decembrie 2012. Programul REFIT constituie, de asemenea, o continuare a Programului de acțiune privind reducerea sarcinii administrative, obiectivul său fiind acela de a verifica dacă statele membre pun în aplicare legislația în așa fel încât să reducă în mod real sarcina întreprinderilor.
Stoiber a îndemnat Consiliul să urmeze exemplul Comisiei, subliniind că, în timp ce Parlamentul European pune în prezent bazele unei unități responsabile de evaluarea impactului birocratic, în cadrul Consiliului nu există o astfel de unitate. Dacă Uniunea dorește cu adevărat să limiteze sarcina administrativă excesivă, această situație trebuie să se schimbe. De asemenea, dl Stoiber a criticat virulent statele membre pentru lipsa de ambiție a unora dintre ele și pentru faptul că acestea nu valorifică numeroasele oportunități de reducere a sarcinii administrative oferite de UE. Dl Stoiber este de părere că aceste aspecte trebuie îmbunătățite și că ele trebuie evidențiate clar de Comisie și de Parlament în cadrul contactelor lor cu țările în cauză.

Plenul Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) a avizat favorabil joi, în ședință, proiectul de lege inițiat de Ministerul Justiției privind plata unor despăgubiri de către foștii torționari, pentru faptele comise în timpul regimului comunist, conform Agerpres.
Proiectul a intrat în discuția plenului CSM după suplimentarea ordinii de zi.
Guvernul a aprobat miercuri proiectul de lege privind plata unor despăgubiri de către foștii torționari, pentru faptele comise în timpul regimului comunist.
În varianta finală, proiectul prevede că durata pentru care se dispune plata despăgubirii nu poate fi mai mică de cinci ani, iar cuantumul nu poate fi mai mic de 25% din venitul lunar net al persoanei condamnate și nici mai mare de 75% din acest venit.

Ministerul Afacerilor Externe (MAE) organizează prima ediție a Zilei Porţilor Deschise, în contextul Zilelor Europene ale Patrimoniului 2013. Evenimentul va avea loc sâmbătă, 21 septembrie 2013, în intervalul orar 10.00 – 18.00 și este destinat publicului interesat să descopere elemente de istorie, precum și de actualitate din activitatea diplomatică a României.
Cu acest prilej, publicul doritor, asistat de un ghid, va putea vizita o serie de puncte de interes, printre care clădirea Mihai Eminescu, reprezentativă pentru patrimoniul arhitectural al Bucureștiului. Totodată, vizitatorii vor avea acces, în premieră, în clădirea centrală a MAE. Aici vor putea descoperi galeria portretelor miniștrilor de externe ai României, Sala Hărţilor, precum şi cele două spaţii de reprezentare care au găzduit, de-a lungul timpului, evenimente importante din activitatea diplomaţiei române şi care sunt, şi astăzi, scena desfăşurării acţiunilor de politică externă, şi anume Sala Nicolae Titulescu și Sala Grigore Gafencu, ambele purtând numele a doi iluştri şefi ai serviciului diplomatic al României.
Un alt punct de interes îl constituie biroul ministrului afacerilor externe, unde vizitatorii vor putea descoperi atmosfera de lucru a șefului diplomației române.
De asemenea, va fi deschis publicului biroul ministrului delegat pentru românii de pretutindeni, Cristian David.
Curtea interioară a Ministerului Afacerilor Externe va găzdui o expoziție de artă plastică, unde vor fi expuse lucrări ale absolvenților din cadrul Universității Naționale de Artă din București.
Alte obiective de interes din cadrul turului organizat pentru vizitarea Ministerului Afacerilor Externe vizează Salonul Alb și Salonul cu Vitralii, din Clădirea Eminescu, unde vizitatorii sunt invitați să doneze cărți în limba română pentru copiii români din străinătate.
Intrarea vizitatorilor se face, începând cu orele 10.00, pe intrarea principală, din Aleea Alexandru, nr. 31, sector 1.