Palatul Jean Mihail, care găzduieşte Muzeul de Artă, îşi va deschide porţile la sfârşitul acestui an, cel mai târziu la începutul lui 2014.
Muzeul de Artă din Craiova este al treilea muzeu din ţară care a fost restaurat, după Muzeul Cotroceni şi Castelul Peleş. Capodopera arhitectonică a îmbrăcat haine alese, graţie lucrărilor de consolidare şi restaurare din fonduri europene, dar şi veniturilor suplimentare asigurate de Consiliul Judeţean Dolj, după ce în timpul lucrărilor au apărut elemente noi. În sălile Brâncuşi 1 şi 2 şi în Sala Italiană, după decopertarea pereţilor acoperiţi cu panouri, constructorii au observat că zidul era afectat de cutremurul din 1977. În altă parte, surpriza a fost şi mai mare. Sub plafonul acoperit cu scânduri, au găsit o pictură care prezintă cerul la răsărit şi apus. După ce s-au sfătuit cu firma de construcţii, oficialii CJ Dolj au decis să restaureze tavanul şi să consolideze zidurile, iar licitaţiile pentru aceste lucrări suplimentare sunt în curs de organizare. Suma în plus care se va cheltui este de circa două milioane de lei.
„În momentul în care am reuşit să atragem fonduri europene în cadrul Programului Operaţional Regional ne-am bucurat foarte mult, pentru că am reuşit să finanţăm modernizarea Palatului Jean Mihail. Cred că este un bun exemplu de practică să reuşeşti să atragi bani europeni şi cu ajutorul acestora să modernizezi o clădire atât de frumoasă cum este cea care adăposteşte Muzeul de Artă. Avea nevoie de o reabilitare, de o consolidare. A fost un drum lung, greu, dar sunt convins că la sfârşitul acestui an, începutului anului viitor, palatul îşi va deschide porţile pentru toţi craiovenii, şi nu numai. Pe parcursul lucrărilor a apărut neprevăzutul, lucruri pe care nu aveam cum să le anticipăm. S-au descoperit săli care nu au fost cuprinse într-o proiectare din cauza altor lucrări care se făcuseră de-a lungul timpului şi care au acoperit lucrările iniţiale, de aceea s-a mai prelungit reabilitarea acestui palat. Am venit cu fonduri proprii din bugetul judeţului pentru ca în momentul inaugurării să avem o clădire pusă la punct“, a precizat vicepreşedintele CJ Dolj, Cristinel Iovan.
Restaurarea, o muncă extrem de migăloasă
Restaurarea după cum menţiona directorul Muzeului de Artă, găzduit de Palatul Jean Mihail, a fost o muncă de echipă, extrem de meticuloasă. „O restaurare pleacă de la o documentare care duce în arhive. Trebuie să strângi absolut toate materialele legate de monumentul respectiv, ce s-a scris, cum s-a ridicat, cu ce materiale, ce contracte există între vechiul proprietar şi cei care au ridicat clădirea respectivă. Trebuie să încerci să dai pe cât posibil de urma proiectului iniţial a clădirii, să cauţi în arhiva Uniunii Arhitecţilor toate elementele care sunt legate de reparaţiile anterioare, ce s-a făcut, unde s-a intervenit. Documentaţia amănunţită are în vedere atât interiorul, cât şi exteriorul. Noi am avut o serie de probleme legate de cromatica de la interior. De ce? Pentru că aici, de-a lungul timpului, au fost instituţii culturale. Până în 1990, muzeul nu a avut fotograf, deci abia după acea dată am găsit ceva poze. Documentaţia a fost aproape minimală. Ne-au ajutat însă descrierile prezente în actele Fundaţiei Constantin Dini Mihail aflate la Arhivele din Bucureşti. Apoi a trebuit să mai avem în vedere faptul că Palatul Jean Mihail a fost conceput, gândit şi construit pentru a fi casă particulară, nu instituţie. Încercăm să păstrăm puţin şi din căldura pe care ţi-o dă căminul. Lucrul acesta îl vom face prin plasarea unor piese de mobilier.
Am regândit toată galeria de artă universală şi românească. Publicul o să fie surprins să redescopere acum aspectul interior al palatului, care este diferit de ceea ce cunoşteau ei după 1978, când s-a făcut o reparaţie generală foarte rapidă, o consolidare minimă. Atunci s-a plecat de la cromatica anterioară, care nu a respectat-o pe cea iniţială“, a precizat Florin Rog-neanu, directorul Muzeului de Artă.
Urmând linia documentaţiei, Palatul Jean Mihail se apropie acum de imaginea sa iniţială. „După cutremur, palatul a fost refăcut în praf de piatră, în culoarea alb. Lumea avea impresia că aşa trebuia să fie. Însă la 1900, atunci când s-a ridicat palatul, toate clădirile aveau culoarea ocru. Albul se folosea numai la casele de la ţară. Aşa se explică şi uimirea craiovenilor de la 1922, când s-a ridicat Casa Albă, de unde şi denumirea clădirii care se păstrează şi-n zilele noastre. Acum Palatul Jean Mihail a reprimit culoarea sa iniţială“, a mai completat directorul Muzeului de Artă.
Palatul Jean Mihail şi-a recăpătat imaginea de la începutul secolului trecut, când a fost ridicat în inima Craiovei. În acest tablou şi-au făcut însă apariţia şi câteva elemente noi, dat fiind faptul că este vorba despre un monument istoric de categoria A. Clădirea are un lift pentru persoanele cu dizabilități, absolut obligatoriu, cu care vor putea fi transportate, eventual, din subsol, și lucrările de sculptură mai grele, pentru a fi aduse la parter, la fel cum beneficiază de un sistem antiefracție, unul de alertare și intervenție la incendiu cu gaz inert și unul de supraveghere video.
