28.6 C
Craiova
vineri, 20 iunie, 2025
Acasă Blog Pagina 17092

Stiri diverse

0

Rau-platnicii vor tremura de frig

Severinenii ar putea ramine fara caldura in maximum doua saptamini daca nu-si platesc datoriile catre asociatiile de locatari-proprietari. Potrivit directorului RA LOTUS, Ilie Rachieru, incasarile asociatiilor au scazut o data cu inceperea furnizarii de agent termic in municipiu. Daca aceasta situatie se va mentine, RA LOTUS va intrerupe furnizarea agentului termic catre rau-platnici. In prezent, toate asociatiile de locatari din municipiu primesc caldura.

(D.L.)

Locuinte sociale pentru tirgujieni

Prefectul de Gorj, Toni Grebla, a asigurat ca 200 de familii care traiesc in caminele de nefamilisti ale SC CITEX SA Tirgu Jiu nu vor fi date afara: „Este vorba despre 250 de camere care urma sa fie evacuate si puse in vinzare. Am gasit solutia pentru ca familiile acelea sa ramina acolo. O parte dintre aceste camere sau garsoniere vor fi transformate in locuinte sociale in administrarea primariei. Pentru restul, cred ca li se va da posibilitatea celor care traiesc aici sa poata cumpara camerele la un pret rezonabil. La un prim calcul, o camera ajunge la 25 de milioane de lei. Vor exista in schimb expertize si negocieri si sigur pretul unei camere va fi sub 25 de milioane de lei, suma ceruta pentru inceput de CITEX.

(M.C.H.)

Feneistii olteni se inghesuie sa-si ia banii

Sucursalele BCR Slatina efectueaza, de la sfirsitul saptaminii trecute, plata ajutoarelor financiare pentru cea de-a doua transa de investitori pagubiti la Fondul National de Investitii (FNI). Operatiunea, derulata in conformitate cu prevederile Legii nr. 333/2001, vizeaza de aceasta data 155 de deponenti feneisti. 169 de depunatorii din prima transa au intrat deja in posesia unei parti din banii investiti. In judetul Olt, potrivit declaratiilor directorului adjunct al sucursalei locale a Bancii Comerciale Romane, ec. Ion Vasile, au fost depuse 924 de cereri de restituire a banilor depusi la FNI din partea proprietarilor. Suma aferenta acestor cereri se ridica la aproximativ 1,1 miliarde de lei.

(M.M.)

Nu mai sint bani pentru insotitorii persoanelor cu handicap

Insotitorii persoanelor cu handicap din judetul Gorj risca sa nu isi mai primeasca salariile pentru lunile noiembrie si decembrie. Pe primele zece luni ale anului, Inspectoratul de Stat pentru Persoanele cu Handicap Gorj a virat catre primarii 16 miliarde de lei. Ileana Roventa Micu, sefa inspectoratului, a precizat: „Daca in centrele de batrini nu sint probleme, in ceea ce priveste plata insotitorilor noi nu mai avem resurse. Oricum, plata insotitorilor se face de catre primarii, dar in localitatile Dragotesti sau Braia, insotitorii nu si-au primit banii din iulie“.

(E.M.)

Septembrie a adus mai multi someri in Mehedinti

La sfirsitul lunii septembrie, in judetul Mehedinti erau inregistrati 11.357 de someri, mai multi cu 38 fata de luna trecuta. Dintre acestia, 8.788 de someri se aflau in plata la oficiile de munca, 33,4% beneficiau de ajutor de somaj, 8,2% erau tineri care beneficiau de ajutor de integrare profesionala si 58,4% primeau alocatie de sprijin. 2.569 de persoane aflate in evidenta Oficiilor Fortei de Munca nu primeau nici un fel de ajutor. Rata somajului in judet a fost mai mare fata de cea la nivelul tarii, respectiv 8,1%, fata de 7,8%.

(D.L.)

Lista locurilor de munca vacante pe meserii in Dolj la data de 12.11.2001

Inginer constructii civile si industriale – 4; inginer automatist – 10; inginer electronist – 5; inginer in geodezie – 2; agent de asigurare – 10; vinzator stradal loz in plic – 4; bucatar – 4; ospatar (chelner) – 8; vinzator – 9; sobar – 2; zidar – 47; fierar betonist – 9; dulgher pentru constructii – 27; faiantar – 5; instalator apa, canal – 6; instalator incalzire centrala si gaze – 2; strungar universal – 6; electromecanic – 1; electrician de intretinere si reparatii – 1; patiser – 11; timplar universal – 34; confectioner imbracaminte – 155; tapiter – 2; marochiner – 9; depanator aparate electronice – 2; sofer autocamion – 2; tractorist – 1; muncitor necalificat – 5.

Sistemul sanitar mehedintean este in grea suferinta

0

• Miliarde de lei au fost aruncate in buzunarele unor firme – fantoma, pentru reparatia spitalelor • „Control! Repede, iesiti din saloane! Toata lumea afara din spital!…“

Saloane friguroase, pline de igrasie si prost iluminate, grupuri sanitare devastate, pereti si tavane de pe care se desprinde tencuiala, ziduri care stau sa se prabuseasca, bolnavi care se pling ca sint nevoiti sa cumpere medicamente, desi platesc asigurarile de sanatate – aceasta este imaginea sistemului sanitar mehedintean. GdS a sesizat in numerele anterioare aceasta stare de fapt si a tras numeroase semnale de alarma. Ca asa stau lucrurile au confirmat-o si cele trei comisii mixte de control, alcatuite la nivelul Prefecturii Mehedinti, care au verificat vineri si simbata, in urma dispozitiilor date de primul ministru, situatia unitatilor sanitare din judet.

Dupa conferinta premierului Adrian Nastase cu prefectii de vineri, acesta a solicitat rapoarte urgente privind situatia spitalelor din tara. Prefectul de Mehedinti a si dispus redactarea ordinului de constituire a unui colectiv mixt de control, in acest sens. Dupa stabilirea coordonatelor actiunii de control, comisia de verificare a spitalelor mehedintene, alcatuita din prefectul Dan Trancota – coordonator, ing. Constantin Buliga – subprefect, prof. Nicolae Draghia – secretarul general al prefecturii, jurist Florica Pirjol – Corpul de control al prefectului, ec. Silvia Cojocaru – de la Corpul de control al prefectului, Rodica Crivineanu – director general adjunct la Directia Finantelor Publice, dr. Ciobotea Stelica – director la Directia de Sanatate Publica, auditori si economisti, a plecat „in teren“ vineri, in jurul orei 17.30. „Toti cei care fac parte din colectivul de control pleaca acum (vineri – n.r.) pentru ca luni (astazi – n.r.), pina la prinz, raportul sa fie gata“, le-a spus prefectul Dan Trancota membrilor colectivului de control, spre nemultumirea acestora. Pentru ca raportul trebuia finalizat pina astazi la prinz, au fost formate trei echipe de control: una condusa de prefect, care a verificat spitalele din Drobeta Turnu Severin si Cujmir, a doua condusa de subprefectul Constantin Buliga, care a verificat spitalele din Baia de Arama si Strehaia, si cea de-a treia, care si-a desfasurat controlul la spitalele din Vinju Mare si Orsova, coordonata de secretarul general al prefecturii, Nicolae Draghia. Controlul a urmarit numarul personalului din spitale – medici, asistenti, personal auxiliar; numarul de sectii ale spitalului; numarul de internari – externari pe luna octombrie; dotarea sectiilor; componenta consiliilor de administratie; incalzirea si aprovizionarea pentru iarna cu medicamente, alimente si combustibil; datoriile unitatilor sanitare; nivelul de salarizare si ritmicitatea salarizarii; colaborarea cu Casa Judeteana pentru Asigurari de Sanatate Mehedinti; modul in care au fost atribuite contractele cu furnizorii de medicamente; incadrarea in cheltuielile bugetare.

„Va solicit sa cereti demisia celor vinovati!“

Verificarile din Drobeta Turnu Severin au debutat la Spitalul Judetean, institutie care, desi reprezinta principala unitate spitaliceasca din Mehedinti, nu detine autorizatie sanitara de functionare. La Serviciul de contabilitate si gestiune economica nu a fost gasit decit directorul economic, Cornel Popescu. Intrucit cei de la finante doreau sa verifice structura de cheltuieli a spitalului, modul cum au fost acordati banii catre furnizorii de medicamente – date pe care le detineau salariatii de la Oficiul de calcul, acestia au fost chemati de acasa. Prima sectie verificata a fost cea de pediatrie, situata la etajul cinci. Pina sa ajunga la aceasta sectie, membrii comisiei de control, vizitatorii si persoanele care nu-si justificau prezenta la celelalte patru etaje ale spitalului au avut timp suficient sa fie evacuati de urgenta. „Control! Repde, iesiti din saloane! Toata lumea afara din spital!“, strigau asistentele pe holuri, ceea ce a creat o imbulzeala la etajele inferioare. In acest timp, prefectului si celor din comisie le era prezentata cea mai recent renovata sectie din Spitalul Judetean – cea de pediatrie, renovare realizata prin sponsorizari. Rind pe rind, sectiile de urologie, reanimare si interne – cele care arata cit de cit decent – au fost vizitate, comisia notind citeva deficiente minore. Nu aceleasi lucruri bune au putut fi constatate la sectiile de ortopedie, chirurgie si la blocul operator: crapaturi in pereti, saloane reci, capace si robinete lipsa la toalete, chiuvete smulse sau pur si simplu furate, tavane pline de igrasie si mucegai, lumina insuficienta – atit pe holuri, saloane, cit mai ales in blocul operator. „Sint lucruri care nu tin de bani. Aici este vorba de rea-vointa si de nepasare. Etajul trei are nevoie de reparatii capitale, iar la celelalte etaje mai sint foarte multe de facut. Lucrurile nu mai pot continua asa. Trebuie sanctionati cei care nu-si fac datoria“, a spus subprefectul Dan Trancota, solicitindu-i directorului Spitalului Judetean, dr. Radu Iman, sa ceara demisia celor vinovati de situatia existenta. Echipa de control a continuat vineri seara verificarile la Maternitatea din Drobeta Turnu Severin. O situatie similara cu cea gasita la spitalul judetean a fost constatata si aici, cladirea maternitatii fiind veche, iar reparatiile, prost efectuate. „Trebuie verificate firmele-fantoma care au executat lucrarile. Este inacceptabil ca, dupa patru-cinci ani, sa aruncam sute de kilograme de vopsea pe pereti, sa punem instalatii noi si sa se distruga in citeva saptamini. S-au primit bani suficienti, dar nu s-a urmarit traseul lor. Lucrarile de reparatii efectuate nu sint de calitate si acum cerem alte miliarde de lei. Acesti oameni sint platiti degeaba. Va solicit sa cereti demisia lor“, a declarat prefectul Dan Trancota, adresindu-se conducerii maternitatii severinene.

„Totul lasa de dorit, chiar si ingrijirea pacientilor…“

Controlul unitatilor spitalicesti a continuat si simbata, cind au fost verificate sectiile ORL, psihiatrie, infecto-contagioase, Spitalul „Grecescu“. Proasta administrare a fondurilor alocate pentru reparatii a fost constatata si in cazul acestor sectii, fiind solicitata demisia celor vinovati. Nici in judet, echipele de control nu au gasit o situatie mai buna. „Starea generala a Spitalului din Vinju Mare este proasta. Sectiile, cu o singura exceptie, sint neigienizate si au multe deficiente. Totul lasa de dorit, chiar si ingrijirea pacientilor“, a declarat secretarul general al prefecturii, Nicolae Draghia. Spitalele din Orsova, Baia de Arama si Strehaia, in ciuda faptului ca au primit ajutoare de la fundatii straine, nu prezinta nici ele siguranta tratarii in bune conditii a bolnavilor. Concluzia raportului de verificare a spitalelor din Mehedinti este clara: miliardele de lei au fost „tocate“ in reparatii facute de mintuiala, in medicamente scumpe care putrezesc prin depozitele farmaciilor din spitale. Catre ce firme s-au dus acesti bani, cine se face vinovat de starea dezastruoasa a intregului sistem spitalicesc din Mehedinti si ce capete vor cadea in urma controalelor efectuate in aceste zile vom vedea in perioada urmatoare.

„Oltenii“ i-au ales 1pe cei mai smecheri din tara

0

Pe scena Casei de cultura a sindicatelor din municipiul Slatina s-a consumat simbata, 10 noiembrie, ultimul act al Festivalului-concurs de umor „Oltenii si… restul lumii“ – editia a VII-a. Din cei 78 de participanti veniti din toata tara, ramasi in concurs, au fost premiati in cele din urma sapte. Fiecare din cele trei sectiuni ale celui mai mare concurs-maraton de umor din Romania a avut laureatii sai. Presedintele juriului de la sectiunea creatie literara, cunoscutul epigramist Stefan Cazimir, i-a premiat pe Dan Florin Alexandru (din Fagaras) – cistigator al concursului de proza scurta umoristica, Ioan Petre Stoica (Timisoara) – fabula, si pe Cornelius Enescu (Bucuresti) – epigrama.

In cadrul sectiunii de caricatura, cea mai disputata din cele trei componente ale festivalului (au participat peste 600 de desene, apartinind a aproximativ 200 de autori), maestrul Stefan Popa Popa’s, presedintele juriului acestei sectiuni, a acordat o serie de premii de excelenta. Cu acelasi prilej, maestrul a anuntat ca l-a descoperit la Slatina pe cel mai nou elev al scolii sale de caricatura, „Popa’s Academy“ – Gogu Neagoe. Ceea ce a diferentiat insa actuala editie a festivalului de cele anterioare a constat in acordarea de numeroase premii cu denumiri specific „oltenesti“. Aceste premii au fost inminate de catre presedintele juriului sectiunii de interpretare, regizorul Mihai Lungeanu, si au fost intitulate sugestiv: Pasaport de oltean, Zaibar de viata lunga, Papornita cu papusi, Oltenii get-beget, Juveti de Bucovina, Praz de viitor etc. De asemenea, premii au acordat si mai multe publicatii din judetul Olt, in total valoarea distinctiilor oferite a depasit cu mult cifra initiala de 13.500.000 de lei. Printre „sponsorii“ acestui festival s-au numarat Consiliul Judetean Olt, Primaria si Consiliul Local Slatina, Centrul Judetean Olt de Creatie si Folclor „Plaiurile Oltului“ si altii.

Ciocolata, un remediu dulce pentru bolile de inima

0

Studiile clinice intreprinse de cercetatori in ultimul timp au pus in evidenta ca ciocolata ar avea efecte benefice asupra inimii. La un simpozion organizat in cadrul conferintei anuale a American Association for the Advancement of Science au avut loc mai multe dezbateri privind „efectul consumului de ciocolata asupra diferitilor indici ai sanatatii cardiovasculare“. Rezultatele cercetarilor experimentale privind beneficiile potentiale ale ciocolatei asupra sanatatii vin sa confirme precedentele lucrari realizate in laborator. Rezultatele foarte promitatoare arata ca, daca este consumata cu moderatie in cadrul unei alimentatii echilibrate, ciocolata poate avea un rol pozitiv asupra sanatatii.

In cadrul simpozionului intitulat „Ciocolata – stiinta moderna si medicina veche“ au fost prezentate atit lucrari despre istoria ciocolatei si folosirea ei in scopuri medicale, cit si citeva studii referitoare la antioxidantii prezenti in ciocolata. Cuvintul cacao este de origine olmeca si face parte din viitoarele dialecte maya, in timp ce termenii nahati, cacahuati si xocoati au fost imprumutati de la maiasi. In anul 1590, unele manuscrise din Europa si din Marea Spanie descriu mai mult de 100 de utilizari medicale ale ciocolatei si ale prafului din care se facea cacaoa. In mod frecvent, cacao consumau cei care voiau sa se ingrase, bolnavii slabiti, cei apatici sau pentru ameliorarea digestiei si a tranzitului intestinal. Cacao sau ciocolata se mai prescriau impotriva indigestiilor sau problemelor de stomac sau in scopul stimularii rinichilor. Cacao si ciocolata se mai foloseau impotriva anemiei, pentru pofta de mincare, stimularea activitatii cerebrale, impotriva febrei si a gutei, pentru stimularea secretiei de lapte la femeile care alapteaza, in combaterea indigestiei legate de tuberculoza, in vindecarea calculilor renali si pentru cresterea longevitatii si marirea apetitului sexual. Crema de ciocolata se mai utiliza pentru a inlesni administrarea unor medicamente si pentru indulcirea gustului unor aditivi farmaceutici amari. In mare voga erau tratamentele pe baza de scoarta de arbore de cacao, utilizate pentru rani la picioare; iar untul de cacao era folosit impotriva buzelor crapate, a sinilor durerosi, a hemoroizilor si a iritatiilor vaginale. Consumul de flavonoide de origine vegetala ar putea reduce riscurile maladiilor cardio-vasculare. Un asemenea efect ar putea fi atribuit unei incetiniri a oxidarii LDL-urilor si modularii cailor biochimice care intervin in hipertensiunea arteriala si in formarea plachetelor (trombocitelor). Flavonoidele din cacao micsoreaza sensibilitatea oxidarii LDL-urilor. Studiul intreprins de americani intentiona sa determine daca flavonoidele pot avea un efect benefic si asupra altor mecanisme care intervin in sanatatea cardio-vasculara, mai ales ca unii cercetatori au avansat chiar teoria ca flavonoidele prezente in alimente pot avea un rol benefic asupra sanatatii datorita puterii lor antioxidante. In urma studiului s-au putut observa efectele unei mese pe baza de ciocolata asupra concentratiilor plasmatice si puterea lor antioxidanta, un meniu cu un continut slab de procianidine (ciocolata alba) fiind administrat unui alt grup de pacienti. S-a constatat astfel o crestere semnificativa a epicatehinei plasmatice la doua ore dupa consumul de ciocolata si de o crestere a puterii antioxidante. Rezultatele acestui studiu confirma ipoteza conform careia flavonoidele din ciocolata pot fi absorbite in cantitati suficiente si au ca urmare intarirea sistemului de aparare la pacientii adulti, sanatosi impotriva procesului de oxidare.

In studiile lor, epidemiologii au reusit sa stabileasca o legatura intre consumul de flavonoide alimentare si reducerea mortalitatii datorata insuficientei coronariene. Mai mult, studiile atesta ca alimentele bogate in flavonoide au proprietati antioxidante, iar consumul de bauturi bogate in flavonoide provenind din cacao joaca un rol important in activitatea trombocitelor si a hemostazei primare. Efectul substantelor din cacao asupra hemostazei primare este similar cu cel al aspirinei. Aceste rezultate au confirmat ipoteza conform careia ciocolata contine anumiti compusi cardio-protectori, protejind si stimulind activitatea inimii.

Cum pot fi transformate plantele medicinale in medicamente

0

Fitoterapia este un tratament oferit bolnavilor de produsele farmaceutice obtinute din plante. Iata citeva din modalitatile prin care plantele pot fi transformate in produse farmaceutice:

Maceratul e solutia extractiva cea mai simpla, obtinuta din plante la temperatura mediului ambiant. Plantele se mentin in contact cu o anumita cantitate de apa timp de 1-12 ore. Se filtreaza prin tifon si se administreaza in aceeasi zi.

Infuzia se prepara, de obicei, din flori. Plantele sint amestecate cu apa, lasindu-se cinci minute. Dupa care, se trec intr-un vas emailat cu apa fierbinte. Vasul se acopera cu capac si se lasa cinci minute la fierbere. Se lasa apoi 15-30 de minute.

Decoctul e o solutie extractiva obtinuta la cald si mentinuta la fierbere 30 de minute. Partile folosite ale plantelor sint radacini, scoarte, fructe si seminte. Solutiile se prepara pentru maximum 24 de ore.

Tinctura e o solutie ce se obtine la temperatura camerei. Practic, are loc macerarea materiei prime in alcool etilic diluat, 40-70 de grade, timp de sapte zile, apoi se filtreaza. Se va administra sub forma de picaturi in apa.

Siropul e o solutie care se obtine din infuzii, decocturi, sucuri de plante, la care se adauga minimum 60% zahar.

Vinul medicinal este obtinut din plante macerate in vin. Se utilizeaza pentru stimularea poftei de mincare si se ia cu o jumatate de ora inainte de masa. Nu se administreaza copiilor, celor cu gastrite hiperacide si afectiuni hepatice.

Inhalatia se obtine din plante bogate in uleiuri volatile, care se pun intr-un vas smaltuit, in care se adauga apa clocotita.

Compresele sint destinate uzului extern. Se obtin din diferite solutii extractive apoase sau hidroalcoolice, cu care se imbiba un tifon. Efectul e revulsiv, emolient sau antiinflamator.

Baile fitoterapice sint forme de utilizare a plantelor medicinale in uz extern. Plantele se introduc intr-un saculet din tifon dublu. Saculetul se fierbe 10-30 de minute la foc mic, in trei-cinci litri de apa, dupa care se va adauga in cada de baie.

Oteturile aromatice se prepara prin macerarea plantelor in otet de vin. Se pun 50-100 de grame de plante la un litru de otet. Se macereaza pentru sapte-opt zile. Se utilizeaza sub forma de frictiuni.

Uleiurile medicinale se obtin prin macerarea plantelor in ulei comestibil timp de patru-sase saptamini. Sint bune pentru tratarea ranilor greu vindecabile si a arsurilor.

14 noiembrie, Ziua Mondiala a Diabetului

0

Federatia Internationala de Diabet (IDF), la care Romania este afiliata, a hotarit ca, in fiecare an, 14 noiembrie sa fie considerata Ziua Mondiala a Diabetului. In acest an, tema sub care se vor desfasura manifestarile prilejuite de aceasta zi este „Diabetul si bolile cardiovasculare“. Subiectul a fost ales pentru ca morbiditatea si mortalitatea cardiovasculara in diabetul zaharat, in special cel de tip 2, reprezinta in prezent cea mai importanta problema cu care se confrunta diabetologii de pretutindeni. Comitetul director al Federatiei Romane de Diabet, Nutritie, Boli Metabolice a hotarit ca sarbatorirea zilei de 14 noiembrie sa fie celebrata prin organizarea unor reuniuni care sa cuprinda: determinarea gratuita a glicemiilor la persoane cu diabet sau din populatia generala, masurarea la persoanele cu diabet a tensiunii arteriale, a greutatii corporale, a inaltimii si a circumferintei abdominale, iar daca este posibil si determinarea colesterolului, trigliceridelor si col-HDL-ului, scurte conferinte prezentate de medici, referitoare la riscul si la patologia cardiovasculara in diabet, insistindu-se asupra rolului nociv al fumatului. In aceste actiuni vor fi implicate direct asociatiile persoanelor cu diabet, membrii Asociatiei Romane de Educatie in Diabet (ARED), precum si companiile farmaceutice.

Efectele terapeutice ale verzei

0

Virtutile terapeutice ale verzei sint cunoscute din antichitate, aceasta fiind considerata la un moment dat un adevarat panaceu universal. Calitatile sale sint de necontestat pentru ca varza poate fi folosita cu succes in prevenirea si tratarea unui numar extrem de mare de boli. Varza contine fier, tanin, sulf, saruri de potasiu, amidon, sodiu, iod, cupru, siliciu, glucide, vitaminele A, B1, B2, C, PP, U, precum si provitamina A. Ea este remineralizanta, revitalizanta, nutritiva. Ajuta in lupta impotriva scorbutului, a diabetului zaharat, a anemiei. De asemenea, varza are proprietati dezinfectante. Este de preferat sa fie consumata in stare cruda, pentru a i se pastra intacte proprietatile.

Indicatii terapeutice

Intern

1. Principala indicatie terapeutica a verzei este ulcerul gastric. Orice bolnav de ulcer trebuie sa stie ca va avea numai de cistigat daca va bea in fiecare zi suc de varza cruda.

2. Si diabetul zaharat poate fi ameliorat cu ajutorul verzei – s-a dovedit ca varza contine o substanta care scade nivelul glicemiei.

3. Astmul bronsic si bronsitele sint alte afectiuni in care tratamentul cu varza cruda aduce beneficii.

4. Datorita fierului continut de varza, anemia poate fi combatuta cu ajutorul acestui aliment.

5. Prin consumul de varza, reumatismul poate fi prevenit si combatut.

6. Si colitele ulceroase pot fi tratate cu suc de varza cruda.

7. Deoarece contine vitamine, varza este un aliment deosebit de pretios in cazul carentelor vitaminice ale oaselor, unghiilor, parului.

8. In constipatiile cronice se recomanda, de asemenea, consumul de varza.

9. Printre altele, sucul de varza cruda are proprietatea de a combate viermii intestinali.

Extern

1. Varza se poate folosi impotriva colicilor renale.

2. Plagi, rani, inflamatii, intepaturi de insecte, ulcerul varicos – toate pot fi tratate cu varza cruda.

3. Durerile reumatismale si alte dureri, printre care si cele dentare, pot fi indepartate cu ajutorul verzei.

4. Acneea, furunculele pot fi, de asemenea, tratate cu frunze sau cu suc de varza.

5. Varza poate fi utilizata si pentru combaterea altor boli, cum ar fi zona zoster, precum si impotriva degeraturilor.

Mod de intrebuintare

– Se taie nervurile mai groase ale frunzelor de varza, apoi aceste frunze se zdrobesc bine. Se aplica frunzele astfel zdrobite pe locurile afectate si se leaga cu o fasa sau cu un prosop curat. Se lasa sa actioneze peste noapte, apoi compresa se schimba cu una proaspata.

– Pentru tratarea bronsitelor, se poate prepara si un decoct de varza, in felul urmator: se fierb 100 g frunze de varza in apa, timp de circa zece minute, apoi lichidul se strecoara si se indulceste cu miere.

– Sucul de varza este deosebit de pretios in tratarea multor boli. Din pacate, nu are un gust foarte bun, dar poate fi amestecat cu putin suc de morcovi si cu zeama de lamiie. In general, se fac cure cu suc de varza de cel putin doua saptamini.

– Zeama de varza murata este un adevarat depozit de vitamine, dar si un foarte puternic purgativ natural.

– Nu trebuie evitata nici cura de varza cruda (sub forma de salata), deoarece le este de ajutor chiar si persoanelor sanatoase, prin aportul sporit de vitamine si substante minerale.

Medicii de familie pot ingriji si persoanele care nu au asigurari medicale

0

Casa Nationala de Asigurari de Sanatate (CNAS) a definitivat normele pentru aplicarea contractului-cadru in medicina primara si ambulatorie de specialitate. In ceea ce priveste normele referitoare la asistenta medicala primara, CNAS a hotarit ca medicii de familie sa acorde servicii medicale (imunizari, urmarirea gravidei, bilant copii, depistare activa TBC) si persoanelor care nu sint inscrise pe lista unui medic de familie sau care nu platesc asigurari. Aceste persoane vor fi trecute pe o lista suplimentara fata de lista proprie cu asigurati inscrisi. Pentru activitatea respectiva, medicul de familie va fi remunerat prin plata pe serviciu. Noile norme mai prevad infiintarea unor centre de permanenta zonale de catre Directiile de Sanatate Publica, al caror rol este sa ofere servicii de asistenta medicala primara in afara programului. La aceste centre vor acorda consultatii medicii de familie din zona respectiva, prin rotatie. CNAS a stabilit acordarea unor sanctiuni suplimentare medicilor care nu respecta normele, cum ar fi prescrierea nejustificata de medicamente.

Normele cu privire la medicina ambulatorie de specialitate prevad renuntarea la un numar stabilit de servicii si tratamente pe zi si pe luna, precum si introducerea posibilitatii de diminuare sau prelungire a programului de lucru, fixat in prezent la trei ore, in functie de numarul pacientilor.

CNAS a hotarit actualizarea tarifelor aferente serviciilor medicale din asistenta medicala ambulatorie prin indexarea acestora conform cresterii inflatiei.

Orice absolvent al facultatii de medicina se poate inscrie la rezidentiat

0

Ministerul Sanatatii si Familiei a stabilit detaliile privind examenul de rezidentiat din acest an. La concursul care va avea loc pe 18 noiembrie se poate inscrie orice absolvent al facultatii de medicina, inclusiv din promotiile 2000 si 2001, intrucit nu mai exista limita de virsta. Se pot prezenta chiar si actualii rezidenti, fara sa renunte la rezidentiatul actual. Concursul va incepe la ora 10.00, dar candidatii trebuie sa fie prezenti in sali de la ora 8.00. Repartitia pe sali va fi afisata cu trei zile inainte. Pentru a evita suspiciunile legate de eventuale interventii ulterioare asupra lucrarilor, corectarea acestora se va efectua de fata cu candidatii, la sfirsitul probei. Rezultatele definitive vor fi publicate in maximum doua-trei zile. Ministerul Sanatatii si Familiei precizeaza ca au fost luate masuri stricte de securizare a subiectelor. Nici un membru al comisiei de rezidentiat sau din minister nu a vazut subiectele si nici nu vor fi cunoscute pina in momentul in care a-cestea vor fi deschise oficial. Dupa publicarea rezultatelor finale, vor fi aflate si numele persoanelor care au contribuit la realizarea concursului, inclusiv profesorii care au creat intrebarile.

• Pagina realizata de Cristina COTOCEL si Florentina ENACHE

Vreau sa promovez cu FC Extensiv!

0

– „La multi ani!“ pentru miine (astazi – n.n.). Cum veti sarbatori ziua de nastere?

– Multumesc. O sarbatoresc prin munca – cum ziceau comunistii inainte – in prima parte a zilei (antrenament cu Extensiv), apoi cu niste prieteni.

– Presupun ca va doriti, in primul rind, sanatate…

– Da, acum o pretuiesc mai mult. Sint ca imparatul acela din poveste cind fetele i-au urat „ca sarea in bucate“…

– Si in plan profesional? Repromovarea Extensivului in divizia A…

– Ar fi OK daca am promova. Daca nu se poate, asta e in fotbal. Extensiv isi doreste, evident, promovarea, dar sint insa mai multe echipe care isi doresc accederea in prima liga, formatii care au si ele pretentii justificate: Baia Mare, UTA, chiar si CSM Resita, FC Bihor. Cum s-ar spune, lupta se incinge puternic.

– In urmatoarea etapa, Extensiv joaca la Oradea, cu FC Bihor. Sperante pentru cel putin un punct?

– Este un meci important, un derbi. Incercam sa nu pierdem.

– Putem vorbi de o familie la Extensiv – conducatori, antrenori, jucatori?

– Da, este o atmosfera deosebita, propice pentru performanta.

– As mai pune o intrebare, dar sper sa nu va supar: ce ziceti de Universitatea?

– Nu ma supar, dar nu pot raspunde. Pot vorbi de Universitatea mea, adica cea pe care o cunosc eu ca jucator si apoi ca antrenor. Anul asta n-am fost la nici un meci, deci ce sa comentez? Nu pot caracteriza pe cineva daca nu-i vad fata, nu?

– Sintem in stare sa invingem pe Slovenia astfel incit sa mergem la CM din 2002?

– Ne este la indemina calificarea. Am pierdut insa o mare sansa in meciul tur. La Liubliana – e parerea mea – nationala nu avea voie sa piarda meciul! O echipa valoroasa, cu atitea individualitati din fotbalul european, cu atita experienta, nu avea voie sa piarda la modul cum am cedat noi simbata seara. Trebuia sa obtinem o victorie confortabila, dar modul cum a fost „tratat“ acest meci in teren a surprins.