O analiză publicată într-o revistă de prestigiu susține că strugurii ar trebui considerați superalimente, alături de fructe precum afinele sau rodia.
Într-un articol publicat în Journal of Agriculture and Food Chemistry, dr. John M. Pezzuto – expert recunoscut în cercetarea resveratrolului și a cancerului, precum și decan al College of Pharmacy and Health Sciences la Western New England University – propune o reevaluare a statutului nutrițional al strugurilor. Potrivit acestuia, termenul „superaliment” este des utilizat în discursul public și media, însă nu are o definiție științifică standardizată.
Alimentele clasificate neoficial drept superalimente sunt, de obicei, bogate în compuși vegetali activi. Ele sunt adesea parte integrantă a dietei mediteraneene. Deși fructe precum afinele sau rodia au captat de mult atenția specialiștilor în nutriție, se subliniază că strugurii oferă beneficii comparabile, fiind adesea trecuți cu vederea.
Strugurii sunt o sursă naturală de peste 1.600 de compuși, incluzând antioxidanți și polifenoli precum flavonoidele, antocianidinele, catechinele, acizii fenolici și resveratrolul. Acești compuși influențează procesele celulare și exercită efecte antioxidante semnificative.
Peste 60 de studii științifice revizuite au analizat relația dintre consumul de struguri și sănătate. Iată dovezile:
- Sănătatea cardiovasculară: strugurii ajută la relaxarea vaselor de sânge, susțin circulația și contribuie la reglarea colesterolului.
- Funcția cerebrală: cercetările clinice indică efecte benefice asupra metabolismului cerebral și cogniției.
- Pielea: consumul de struguri poate crește rezistența pielii la radiațiile UV și reduce deteriorarea ADN-ului celular.
- Intestinul: polifenolii din struguri contribuie la diversificarea florei intestinale.
- Vederea: s-au observat efecte pozitive asupra densității pigmentului macular, esențial pentru sănătatea retinei.
Citește și: O femeie a căutat numele soțului ei pe internet și a făcut o descoperire teribilă
